Ministerul Justiției a depus, în data de 11 august, o cerere la Curtea de Apel Centru prin care solicită dizolvarea Partidului „RENAȘTERE”, Partidului „ȘANSĂ”, Partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidului „VICTORIE”.

Acțiunea vine în urma unei sesizări primite de la Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 21 iulie, prin care se cere constatarea celor patru formațiuni drept succesoare ale Partidului „Șor”, declarat neconstituțional în iunie 2023.

Ministerul precizează că demersul este inițiat în limitele mandatului legal și se bazează pe probe furnizate de CEC și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestor instituții, pe 6 iulie 2025, liderii celor patru partide au participat la Moscova la un congres coordonat de Ilan Șor, unde a fost anunțată formarea blocului electoral „Victorie – Победа” și planurile pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

CEC a subliniat că implicarea directă a unui fost lider al unui partid declarat neconstituțional în organizarea unui bloc electoral reprezintă o continuare mascată a activității formațiunii interzise. Raportul CEC din octombrie 2024 a constatat acțiuni comune, de obicei camuflate, menite să influențeze alegerile, coordonate de Ilan Șor.

Conform documentului, imediat după interzicerea Partidului „Șor”, cele patru formațiuni au preluat structurile, resursele și oamenii acestuia, asigurând transferul infrastructurii politice către noile partide.

Legea privind partidele politice interzice crearea sau utilizarea unui partid politic pentru a continua activitatea unui partid declarat neconstituțional.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Justitiei #partide #ȘOR

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china