Mulți se întreabă dacă băuturile pe bază de cofeină, precum cafeaua, contribuie la hidratarea zilnică sau, dimpotrivă, duc la deshidratare. Răspunsul, potrivit cercetărilor recente, este mai nuanțat decât pare la prima vedere.

Din punct de vedere chimic, cofeina are un efect diuretic – adică stimulează producția de urină. Acest lucru înseamnă că, în anumite condiții, cafeaua poate duce la eliminarea unei cantități mai mari de lichid din corp. Totuși, majoritatea studiilor arată că acest efect este ușor și, în general, compensat de cantitatea de apă conținută în cafea.

Cafeaua deshidratează? Doar în anumite situații

Efectul diuretic al cofeinei este mai pronunțat atunci când este consumată în doze mari, mai ales de către persoane care nu sunt obișnuite cu ea. În schimb, la consumatorii regulati, corpul se adaptează și efectul diuretic devine mult mai redus.

Un studiu des citat, realizat în 1928, a analizat comportamentul a trei bărbați pe parcursul a două ierni. Aceștia au alternat perioadele în care consumau cafea, ceai sau apă cu cofeină. Cercetătorii au observat că, după o pauză de două luni de la cofeină, introducerea acesteia ducea la o creștere cu 50% a volumului de urină. Însă, pe măsură ce corpul se adapta la consumul regulat, acest efect scădea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cofeina stimulează fluxul sanguin către rinichi și inhibă reabsorbția sodiului, ceea ce poate contribui la un efect diuretic ușor. Cu toate acestea, studiile care folosesc doze moderate de cofeină, similare cu cele din consumul obișnuit, arată că diferențele în cantitatea de urină sunt minime.

Cât timp rămâne cofeina în organism?

După ce bei cafea, efectele cofeinei pot fi resimțite în 30–60 de minute. Totuși, substanța rămâne activă în organism pentru o perioadă mult mai lungă. Academia Americană de Medicină a Somnului susține că timpul de înjumătățire al cofeinei este de până la 5 ore. Asta înseamnă că, dacă ai consumat 10 mg de cofeină, după 5 ore vei mai avea aproximativ 5 mg în organism.

Cealaltă jumătate poate rămâne activă chiar mai mult, ceea ce explică de ce cafeaua băută după-amiaza sau seara poate afecta somnul.

#cafea #organism #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.