Biroul relații cu diaspora, în parteneriat cu Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM), a lansat oficial Programul de formare a profesorilor din Centrele Educaționale ale Diasporei, ediția 2025. Evenimentul de deschidere a reunit peste 40 de profesori de limbă română din comunități diasporale din Italia, Marea Britanie, Germania, Elveția, Norvegia, Liban, Franța și Statele Unite ale Americii.

În mesajul său, Ana Calinici, Secretara de Stat a Guvernului, a subliniat importanța susținerii cadrelor didactice din diaspora, care contribuie la păstrarea limbii române și a valorilor culturale în rândul generațiilor născute și crescute peste hotare.

„Guvernul Republicii Moldova are câteva instrumente prin care sprijină învățarea limbii române în diasporă. Acestea fiind granturile oferite prin Programul Diaspora Engagement Hub, materialele didactice oferite gratuit, cursurile de perfecționare pentru cadrele didactice. Acest domeniu trebuie sprijin și mai mult, pentru ca tinerii de peste hotare să cunoască limba română și cultura Republicii Moldova. Conform proiectului noii Hotărâri de Guvern cu privire la susținerea activităților culturale în diaspora, va fi stabilită o cotă specială de finanțare a centrelor educaționale, aceasta fiind o prioritate pentru politicile destinate diasporei”, a afirmat Secretara de Stat.

La rândul său, Adriana Cazacu, Secretară de Stat în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a menționat acțiunile implementate de instituție, printre care: oferirea a 100 de locuri la buget pentru studii superioare de licență și masterat destinate tinerilor din diasporă și dezvoltarea învățământului la distanță. Totodată, a subliniat că se lucrează la elaborarea unui nou program național de studiere a limbii române de către alolingvi, care va include un obiectiv special dedicat diasporei.

Programul, derulat în perioada august – noiembrie 2025, include patru seminare dedicate consolidării competențelor pedagogice și metodologice ale profesorilor din diaspora. Lansarea din 13 august marchează începutul primului atelier, următoarele sesiuni urmând să aibă loc online, în lunile octombrie și noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BRD #diasporă #program

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.