Deputații din Găgăuzia au amânat stabilirea datei alegerilor pentru Adunarea Populară, deși termenul legal expiră sâmbătă. Pentru a justifica această întârziere, aleșii de la Comrat au invocat mai multe motive. Inițial au așteptat o decizie din partea autorităților de la Chișinău, iar în prezent fac trimitere la Curtea Supremă de Justiție. Ce se întâmplă și care sunt argumentele deputaților a relatat reporterul IPN din Găgăuzia.

Deputații Adunării Populare a Găgăuzei sunt aleși pentru un mandat de patru ani. Mandatul începe din ziua deschiderii ședinței constitutive. Ședința constitutivă a avut loc pe 12 noiembrie 2021. Conform legislației, noile alegeri trebuie să fie programate cu trei luni înainte de expirarea mandatului actualei componențe a legislativului de la Comrat. Astfel, mandatul actualei componențe a Adunării Populare expiră pe 16 noiembrie 2025, iar data de 16 august, este ultima zi în care trebuie stabilită data alegerilor pentru Adunarea Populară.

De asemenea, pentru a organiza alegeri, conform legislației locale, Găgăuzia trebuie să aibă Comisia electorală funcțională. La ședința de astăzi s-a discutat despre formarea noii componențe a CEC-ului din regiune și stabilirea datei alegerilor. Conform Codului Electoral, organul electoral din regiune este format din șapte membri. Câte trei membri sunt propuși de Adunarea Populară și Comitetul Executiv, iar unul este propus la ședința comună a judecătorilor din Comrat. Până la ședința de astăzi, nici instanța, nici Comitetul Executiv nu au prezentat candidați. Deputații au pregătit o listă cu patru candidați, însă aceasta nici măcar nu a fost examinată.

Șeful Direcției de justiție a UTA Găgăuzia, Piotr Manol, le-a spus deputaților că aceștia nu au dreptul să organizeze și să desfășoare alegeri. Motivul este că, în decembrie 2023, la inițiativa președintelui Adunării Populare, Dmitri Constantinov, Comisia electorală permanentă din Găgăuzia a fost dizolvată. În iunie 2024, Curtea de Apel din Comrat a declarat această decizie ilegală. Decizia finală cu privire la Comisia de la Comrat urmează să fie adoptată de Curtea Supremă de Justiție.

Opinii deputaților s-au împărțit. Unii au spus că trebuie stabilită data alegerilor, iar dacă CSJ va menține decizia Curții de Apel, atunci se va analiza situația. Alții au propus să se apeleze la Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, pentru ca aceasta să formeze o comisie provizorie și să organizeze alegerile. Unii deputați au apreciat această propunere ca pe o amenințare la adresa existenței APG și a Comitetului Executiv.

Potrivit declarațiilor deputaților, în urma revizuirii hărții judiciare, Comratul a rămas fără propria Curte de Apel, fapt ce face imposibilă, în prezent, organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară. Conform Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, validarea mandatelor deputaților APG trebuie făcută de Curtea de Apel din Comrat.

În acest context, aleșii din Găgăuzia au trimis o solicitare Parlamentului – aflat deja în vacanță – cerând convocarea unei ședințe pentru modificarea hărții instanțelor. Propunerea unora dintre aleși de a înainta această solicitare mai devreme a fost ignorată.

În final, discuția privind data alegerilor a fost amânată până la soluționarea problemelor juridice. Doar trei deputați s-au pronunțat împotriva acestei decizii, iar unul s-a abținut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #deputati #Gagauzia

Danemarca își pregătește Biserica pentru eventualitatea unui război de amploare în Europa. Începând din ianuarie, preoții militari îi vor instrui pe preoții parohi să organizeze înmormântări militare și să gestioneze un număr mare de militari decedați, scrie Medifax.

Preoții civili, instruiți pentru înmormântări militare

Începând din ianuarie, preoții din întreaga țară vor fi instruiți să oficieze astfel de ceremonii și să gestioneze situații în care numărul persoanelor decedate este mult mai mare decât în mod obișnuit.

Potrivit Militarnyi, șeful capelanilor militari din Danemarca, Thomas H. Beck, a declarat presei daneze că experiența războiului din Ucraina arată că, în cazul unui conflict major, numărul victimelor ar putea depăși semnificativ bilanțurile înregistrate în operațiunile militare anterioare ale Danemarcei.

În prezent, în Forțele Armate daneze activează 95 de capelani militari, care oferă asistență religioasă și sprijin spiritual militarilor. În timp de pace, aceștia lucrează și ca preoți în parohii.

Potrivit lui Thomas H. Beck, cei 95 de capelani nu ar putea oficia singuri toate ceremoniile funerare în cazul unui război de amploare. De aceea, preoții din parohiile civile vor fi pregătiți să îi sprijine în situația unui număr mare de militari decedați.

Capelanii militari danezi sunt instruiți pentru a oferi sprijin religios și spiritual militarilor, dar și în domeniul dreptului internațional umanitar și al problemelor specifice mediului militar.

Bani pentru pregătirea Bisericii

Danemarca a alocat deja 1,8 milioane de coroane daneze, aproximativ 280.000 de dolari, pentru pregătirea Bisericii Danemarcei în vederea acestor situații. Fondurile au fost prevăzute în acordul de apărare încheiat în noiembrie 2024, prin care autoritățile daneze au stabilit măsurile și finanțările necesare consolidării capacităților de apărare ale țării.

Anterior, Forțele Armate daneze au extins recrutarea tinerilor, pe măsură ce tensiunile cu Statele Unite privind Groenlanda s-au amplificat, iar Rusia continuă războiul din Ucraina. Noul program de 11 luni a început cu 1.600 de recruți, iar Danemarca intenționează să crească numărul anual la 7.500 până în 2033.