De la începutul anului, peste 4.700 de pietoni au fost amendați pentru traversarea neregulamentară a străzii, iar peste 5. 400 de șoferi – pentru neacordarea priorității pe zebră, transmite IPN. În topul localităților cu cele mai multe accidentări rutiere în care au fost implicați pietoni se află Chișinău, Bălți, Orhei și UTA Găgăuzia.

Amenzile aplicate pietonilor au fost cuprinse între 300 și 450 de lei, în timp ce șoferii au plătit mai scump – între 1 500 și 1 800 de lei, plus cinci puncte de penalizare.

Potrivit Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP), în primele șase luni ale lui 2025 au fost înregistrate 309 cazuri de accidentare a pietonilor. În urma acestor incidente, 32 de persoane au decedat, iar alte 291 au suferit diverse traumatisme. Printre cauzele frecvente se numără traversarea neregulamentară a străzii, neacordarea priorității, neatenția șoferilor și graba pietonilor, scrie sursa citată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După înăsprirea sancțiunilor din 2023 pentru conducătorii auto care nu acordă prioritate pietonilor, autoritățile au constatat o îmbunătățire semnificativă a comportamentului în trafic și o reducere a numărului de accidente cu implicarea pietonilor. Mai exact, numărul accidentărilor a scăzut cu aproximativ 30% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru a crește nivelul de siguranță al pietonilor, INSP desfășoară periodic activități preventive, printre care campanii de informare și sensibilizare a cetățenilor, precum și lecții educativ-interactive în instituțiile de învățământ, menite să responsabilizeze toți participanții la trafic.

#accidente #Moldova #pietoni

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.