Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

SUA și Rusia ar fi convenit asupra unor garanții de securitate pentru Ucraina, dar decizia finală va aparține Kievului

17 Aug. 2025, 17:29
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
17 Aug. 2025, 17:29 // Actualitate //  Realitatea.md

Statele Unite și Rusia au ajuns la o înțelegere preliminară privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, însă implementarea acesteia depinde de poziția oficială a Kievului. Declarația a fost făcută de Steve Witkoff, reprezentant special al președintelui american, într-un interviu acordat postului CNN.

Potrivit oficialului american, discuțiile s-au concentrat pe problema schimbului de teritorii, considerată elementul central al negocierilor. Witkoff a precizat că partea rusă ar fi acceptat anumite compromisuri, menționând concesii referitoare la cinci regiuni din Ucraina.

„Sperăm să obținem claritate în zilele următoare și să ajungem la o înțelegere care să ducă la o soluție pașnică într-un termen scurt”, a subliniat Witkoff (video aici). El a adăugat că următoarea rundă de discuții este programată pentru luni.

Publicația americană The Wall Street Journal a relatat anterior că Donald Trump, în urma unor consultări cu liderii europeni după întâlnirea din Alaska, și-a exprimat disponibilitatea de a oferi Ucrainei garanții de securitate mai ferme ca oricând. Surse diplomatice citate de AFP și CNN au indicat că aceste garanții ar putea fi similare cu prevederile articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, conform căruia un atac asupra unui stat este considerat un atac asupra întregii alianțe.

În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că orice acord de pace presupune oprirea imediată a atacurilor rusești asupra populației civile și a confruntărilor de pe linia frontului.

„Nu putem discuta un tratat de pace sub presiunea armelor. Este necesar să se oprească focul și abia apoi să avansăm rapid spre un acord final”, a spus Zelenski în cadrul unei conferințe de presă comune cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la Bruxelles.

Șeful statului ucrainean a precizat că președintele rus Vladimir Putin a transmis „numeroase cerințe”, însă multe dintre acestea nu sunt încă publice. Zelenski a insistat că negocierile nu pot continua în timp ce bombardamentele și atacurile asupra civililor continuă.

El a mai adăugat că problema va fi discutată în detaliu la Washington, într-un format extins cu partenerii occidentali. „Pacea nu se poate clădi pe sânge și violență”, a subliniat președintele Ucrainei.

Între timp, surse din presă afirmă că liderul de la Kremlin a cerut Statelor Unite recunoașterea oficială a teritoriilor ucrainene ocupate ca parte a Federației Ruse. Potrivit informațiilor apărute în mass-media internațională, Vladimir Putin ar fi propus înghețarea frontului în regiunile Zaporojie și Herson, în schimbul retragerii armatei ucrainene din Donbas. În plus, liderul rus ar fi promis în scris că nu va ataca din nou Ucraina sau statele europene.

Oficialii de la Washington nu au confirmat aceste detalii, însă au recunoscut că propunerile Moscovei sunt analizate cu atenție.

Totuși, Zelenski a avertizat că o pace impusă pe termenii Rusiei nu ar aduce stabilitate, ci doar un conflict amânat.

„Putin trebuie să dovedească prin fapte, nu prin cuvinte, că dorește o soluție pașnică”, a afirmat președintele Ucrainei.

Uniunea Europeană și-a reiterat sprijinul ferm pentru Kiev, subliniind că orice acord trebuie să respecte integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, conform dreptului internațional. În zilele următoare, atenția comunității internaționale va rămâne concentrată asupra discuțiilor de la Washington, considerate decisive pentru eventualul contur al unui acord de pace.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!