„Toate conflictele pot fi rezolvate” spunea laureatul premiului Nobel pentru Pace, Martti Ahtisaari. Dialogul ar putea deveni cheia succesului și în relațiile între autoritățile centrale ale Republicii Moldova și UTA Găgăuzia. În 2014, autoritățile de la Comrat au organizat 2 referendumuri, declarate ilegale de către Chișinău. Ca urmare a evenimentelor, părțile s-au așezat la masa de dialog.

În vederea stabilirii unui dialog constructiv între Chișinău și Comrat, în 2015, Parlamentul s-a adresat organizației CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, pentru oferirea serviciilor de mediere și expertiză. Astfel, în noiembrie 2015 a fost creat Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia, compus dintr-un număr egal de reprezentanți ai Parlamentului și Adunării Populare a Găgăuziei.

Grupul de lucru este o platformă de dialog, care lucrează asupra subiectelor care vizează autonomia găgăuză pentru a găsi soluții comune. Co-președintele Grupului de lucru, Larisa Voloh, spune că grație expertizei și atragerii experților internaționali, activitatea acestui grup este eficientă, permanentă și pune în abordare subiectele importante pentru ambele părți.

Crearea Grupului de lucru are drept scop asigurarea unui dialog continuu dintre centru și autonomie, reflectarea statutului special al Găgăuziei în legislația națională, clarificarea competențelor între autoritățile centrale și a celor din autonomie.

Din 2015, Grupul de lucru a avut zeci de ședințe oficiale și informale, au fost analizate peste 600 de legi și elaborate circa 30 de proiecte de legi, 9 dintre care au fost aprobate în Parlament. Grupul de lucru a adoptat mai mult de 60 de decizii comune.

Larisa Voloh, Co-președintele Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia: „Este important de menționat și implicarea Secretariatului Parlamentului, care vine cu expertiză pe partea de elaborare a anumitor inițiative legislative. Ori, cunoaștem că în perioada de activitate a acestui grup de lucru au fost aprobate mai bine de 60 de decizii, care vin să îmbunătățească atât activitatea Găgăuziei, cât și să armonizeze legislația Republicii Moldova”.

Natalia Djandjgava, manager de proiect CMI: „În 2016, în cadrul sedinței Guvernului care a avut loc în Găgăuzia, a fost adoptat Planul de dezvoltare social-economică al autonomiei pentru anii 2016–2019. Adoptarea acestui plan a fost un rezultat direct al activității Grupului de lucru, deoarece reflecta prioritățile Găgăuziei, identificate în cadrul platformei de dialog dintre Chișinău și Comrat. Ulterior, au fost implementate o serie de proiecte, care au avut un impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor din regiune”.

Alexandr Tarnavschi, vicepreședinte al Adunării Populare: „Grupul oficial așa cum a fost creat în 2015 a fost, probabil, primul în toată istoria relațiilor dintre Chișinău și Comrat confirmat la așa un nivel. Mai mult, crearea acestui grup a fost susținută de parteneri externi. În primul rând, este vorba despre Ambasada Suediei și Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari. Să spun sincer, în opinia mea, fără acest suport grupul de lucru nu ar fi fost funcțional”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#2014 #Gagauzia #grup de lucru

Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea celorlalte două clustere de capitole de negociere în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Concluzia se regăsește în raportul anual al Comisiei Europene privind extinderea Uniunii. Potrivit documentului, menținerea ritmului actual al reformelor îi va permite Chișinăului să urmărească obiectivul ambițios, dar realizabil, de a încheia negocierile de aderare până la începutul anului 2028, transmite IPN.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat, în cadrul prezentării raportului în Parlamentul European, că Moldova și Ucraina, care parcurg împreună procesul de aderare, au dat dovadă de reziliență și de angajament față de parcursul european. Totodată, comisara a anunțat că Uniunea Europeană a pregătit foi de parcurs pentru cele două țări, care vor stabili prioritățile pentru anul viitor.

Marta Kos a menționat că foi de parcurs au fost elaborate și pentru Albania și Muntenegru. În cazul Muntenegrului, comisara a menționat că, dacă negocierile vor continua în ritmul actual, UE este pregătită să semneze tratatul de aderare în iunie 2027, iar țara ar putea deveni membră a Uniunii în 2028.

Potrivit raportului, Comisia Europeană a constatat că recomandările adresate Moldovei anul trecut au fost implementate în mare parte. Pentru 2027, executivul european recomandă Chișinăului să finalizeze reorganizarea transparentă a instituțiilor publice centrale, să continue reforma administrației publice locale, să asigure respectarea regulilor fiscale și să sporească transparența și responsabilitatea bugetară.

În același timp, documentul menționează că Moldova a continuat să acorde prioritate reformelor privind integrarea europeană, alinierii la standardele UE, dezvoltării economice și consolidării rezilienței democratice, în pofida presiunilor exercitate de Rusia, care urmăresc destabilizarea țării, și a provocărilor generate de războiul de agresiune ruse în Ucraina.

Totodată, raportul precizează că UE rămâne pe deplin angajată în sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Moldovei, precum și a soluționării pașnice a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării în limitele frontierelor sale recunoscute internațional.