Un pretins buletin de vot, unde ștampila VOTAT este aplicată în dreptul unui concurent electoral, circulă în mediul online de câteva zile. În context, Comisia Electorală Centrală (CEC) susține că imaginea este trucată, iar buletinul de vot fals. Scopul acestor imagini, potrivit autorității electorale, este de a induce în eroare alegătorii și de a submina încrederea în procesul electoral.

„Astfel de acțiuni fac parte din campanii ostile de manipulare și antagonizare a societății”, mai adaugă CEC într-o declarație oficială.

Precizările Comisiei Electorale Centrale

Modelul oficial al buletinului de vot se aprobă exclusiv prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, după înregistrarea tuturor concurenților electorali. Precizăm că astăzi, 19 august, este ultima zi când pot fi depuse cereri pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat.

Tipărirea buletinelor de vot se realizează numai în condițiile și termenele stabilite de legislația electorală, într-un proces transparent, cu participarea observatorilor, mass-media și a concurenților electorali.

„Comisia Electorală Centrală condamnă ferm răspândirea de falsuri, imagini trucate și tentative de manipulare și îndeamnă cetățenii să se informeze doar din surse oficiale. Totodată, adresăm un apel către mass-media să manifeste responsabilitate și să evite difuzarea materialelor neverificate, în special a celor care prezintă indicii de fals informatic.

Atenționăm că răspândirea unor informații trucate servește intereselor celor care doresc un proces electoral denaturat, dominat de emoții și decizii impulsive, și nu de libera exprimare a voinței alegătorilor”, comunică CEC.

Actele pentru înregistrarea în cursa electorală pot fi depuse până pe 19 august, iar campania electorală va începe oficial pe 29 august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #buletin de vot #CEC #imagini trucate

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.