Peste un sfert de milion de bulgari, dintr-o populație de circa 6,4 milioane, se confruntă cu dificultăți majore în accesul la servicii sanitare de bază, din cauza unei noi crize a alimentării cu apă, scrie Balkan Insight. Situația a generat acuzații de fraudă și neglijență, iar guvernul a promis măsuri urgente.

Datele oficiale arată că aproximativ 260.000 de cetățeni din 16 orașe și peste 200 de sate au acces extrem de limitat la apă curentă, ceea ce afectează activități elementare precum spălatul, igiena personală și folosirea toaletelor. Una dintre cele mai afectate localități este Plevna, un oraș din centrul țării cu 110.000 de locuitori, unde apa este disponibilă doar două ore și jumătate pe zi, între 19:00 și 21:30, scrie G4media.ro.

„Pierdem mai mult de jumătate din cantitatea de apă care intră în sistem. Rețeaua are peste 40 de ani și este atât de degradată încât creează probleme mai mari decât putem gestiona”, a declarat inginerul Teodora Pakuleva de la Asociația Apelor din Bulgaria, pentru radioul public.

Nemulțumirea populației a dus la proteste masive în Plevna săptămâna trecută. În replică, ministrul Dezvoltării Regionale, Ivan Ivanov, a anunțat că a dispus începerea lucrărilor de reabilitare a rețelei din Pleven.

„Problemele generale care duc la această criză sunt lipsa resurselor subterane, mai ales în localitățile mici”, a declarat Ivanov, menționând că Pleven și zonele învecinate se bazează pe râurile din apropiere pentru alimentare.

După o ședință de urgență în Parlament, autoritățile au decis formarea, în următoarele două săptămâni, a unui consiliu național de experți pentru a găsi soluții pe termen scurt și lung. Oficialii recunosc că infrastructura este principalul vinovat.

În luna mai, Iliyana Todorova, director în cadrul Ministerului Mediului și Apelor, a precizat că 60% din apa destinată gospodăriilor nu ajunge la consumatori, iar în unele orașe pierderile sunt chiar mai mari. Potrivit surselor citate, aceaste probleme nu afectează doar populația urbană, dar și fermierii și agricultori. Aceșttia avertizează de luni de zile că aprovizionarea neregulată cu apă compromite culturile și producția agricolă.

Autoritățile recunosc că schimbările climatice au amplificat criza, însă până acum nu există o strategie clară pentru adaptare. În ciuda investițiilor declarate, eficiența acestora este pusă sub semnul întrebării.

Între 2007 și 2020, statul bulgar a investit 1,84 miliarde de euro în proiecte de modernizare a sistemelor de alimentare și canalizare, iar între 2022-2024, EMAFE a alocat 42,9 milioane de euro pentru proiecte locale. Cu toate acestea, rețeaua rămâne în mare parte învechită. Mai mult ca atât, în luna august 2024, Parchetul European a anunțat suspiciuni de fraudă într-un proiect de 2,6 milioane de euro finanțat din fonduri UE, destinat reabilitării unei rețele de apă într-o municipalitate neprecizată. Până acum, nu există informații despre continuarea anchetei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Crizele de apă nu sunt o noutate pentru Bulgaria. În 2019 și 2020, orașul industrial Pernik a rămas aproape fără apă după secarea temporară a barajului Studena. Atunci, scandalul gestionării defectuoase a fondurilor a dus la arestarea ministrului Mediului, Neno Dimov, primul ministru în funcție arestat în istoria post-comunistă a țării. Procesul său este încă în desfășurare.

Astăzi, Pernik se numără din nou printre localitățile afectate, cu restricții la apă încă din luna mai. În paralel, problemele de poluare a resurselor au fost ignorate ani la rând, așa cum s-a întâmplat în cazul lacului Varna, unde fostul primar a fost acuzat în 2022 că nu a intervenit în fața contaminării repetate cu ape uzate. Criza actuală scoate la iveală nu doar vulnerabilitatea infrastructurii bulgare, ci și deficiențele cronice în gestionarea resurselor și a fondurilor. În timp ce autoritățile promit soluții rapide, populația rămâne sceptică și continuă să iasă în stradă.

#apa potabila #Bulgaria #criza

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.