Încă trei persoane care ar fi participat la instruirile desfășurate în Bosnia și Herțegovina, în august 2024, au fost arestate de oamenii legii. Potrivit PCCOCS, scopul instruirilor era pregătirea organizării dezordinilor în masă, în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului din toamna aceluiași an.

Indivizii sunt trei bărbați din Chișinău și Criuleni cu vârste de 27, 36 și 50 de ani. Învinuiții au fost condamnați anterior pentru diferite infracțiuni, iar unul din ei avea și rol de lider neoficial al mișcărilor protestatare afiliate unui bloc politic care include și un partid declarat neconstituțional.

„Așadar, învinuiții arestați prin încheierea Judecătoriei Chișinău ar fi fost convinși să participe la instruiri în tabăra din Bosnia și Herțegovina, iar odată sosiți, de comun cu alte persoane în curs de identificare ar fi fost instruiți în diverse domenii, precum: manevrarea/pilotarea dronelor; studierea obiectivelor guvernamentale în mediile urbane, instituțiilor publice centrale, a misiunilor diplomatice; psihologia maselor; elemente și tactici de luptă cu cordoanele polițienești.

Cu sprijinul SIS precum și potrivit materialelor dosarului penal investigat, a fost stabilit că învinuiții ar fi fost remunerați cu câte $300-400 pentru fiecare modul de instruire de către o persoană originară din Tighina, care la moment s-ar afla Rusia și care efectua coordonarea membrilor grupului infracțional prin intermediul aplicației Telegram”, transmite Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că în luna martie 2025, procurorii PCCOCS au trimis spre examinare Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) alți trei participanți și complici ai instruirilor în Bosnia și Herțegovina. În acest stadiu al investigațiilor, dosarul penal include șapte învinuiți, iar până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești finale beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Reamintim, urmare a unui alt dosar penal trimis în judecată de procurorii PCCOCS pentru dezordini în masă, în luna septembrie 2024 au fost condamnați șapte bărbați la pedepse cu închisoarea.

#barbati arestati #dezordini în masă #instruiri

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.