Un atac rusesc de amploare a vizat Kievul în noaptea de miercuri spre joi, provocând moartea a cel puțin trei persoane, printre care și un adolescent de 14 ani. Acesta are loc într-un context tensionat, în care încercările diplomatice ale fostului președinte american Donald Trump de a intermedia un armistițiu între Rusia și Ucraina întâmpină dificultăți majore.

Alte 38 de persoane au fost rănite, iar 30 dintre acestea au fost spitalizate, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko. Printre răniți se află și mai mulți copii.

Sirenele de raid aerian au răsunat în toată Ucraina, iar locuitorii din aproape fiecare regiune au fost îndemnați să se adăpostească, în timp ce Rusia a lansat rachete hipersonice și mai multe valuri de drone pe parcursul nopții. Cel puțin patru avioane MiG-31 echipate cu rachete Kinzhal — au decolat în timpul atacului.

Kievul a fost zguduit de explozii, în timp ce Rusia a lovit capitala cu drone și rachete balistice, distrugând locuințe, birouri și școli din tot orașul. Un bloc de apartamente cu cinci etaje a fost lovit direct și a fost complet distrus.

Jurnaliștii AFP au relatat despre explozii puternice în capitală, au observat doborârea unei rachete și resturi incandescente căzând din cer, precum și sunete ce indicau prezența unor drone. Administrația militară din Kiev a confirmat atacul cu rachete și drone, care a provocat distrugeri în mai multe cartiere.

Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a descris atacul drept „masiv”. El a precizat că, în cartierul Darnitski, o clădire de cinci etaje s-a prăbușit în urma loviturii. De asemenea, un incendiu a izbucnit într-o grădiniță și într-un bloc de locuințe, potrivit șefului administrației militare, Timur Tkatchenko.

Locuitorii capitalei s-au adăpostit în subsoluri sau în stațiile de metrou, unii urmărind desfășurarea evenimentelor în timp real prin Telegram.

„Asta e tot ce trebuie să știți despre regimul terorist al lui Putin și despre așa-zisa lui dorință de pace”, a transmis Andrii Yermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene.

O alertă aeriană era activă pe întreg teritoriul Ucrainei în jurul orei 02:00 GMT.

În afara Kievului, regiunea Vinnitsia a fost afectată de un atac similar care a dus la întreruperi de curent și întârzieri în traficul feroviar.

Atacul vine la scurt timp după un alt bombardament sângeros, la finalul lunii iulie, în care peste 30 de persoane, inclusiv cinci copii, și-au pierdut viața la Kiev — unul dintre cele mai grave atacuri din capitală de la începutul invaziei ruse din 2022.

Escaladarea conflictului a dus la o intensificare a presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Moscovei pentru a accepta un armistițiu. Aceasta a culminat cu o întâlnire între fostul președinte american și Vladimir Putin în Alaska, urmată de o vizită a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, însoțit de aliați europeni, la Washington.

Trump a declarat ulterior că își dorește o întâlnire directă între președinții Rusiei și Ucrainei, însă negocierile pentru un astfel de summit sunt blocate. Moscova și Kievul se acuză reciproc pentru lipsa de progres.

Ucraina insistă că orice eventual acord de pace trebuie să includă garanții de securitate din partea Occidentului, menite să prevină viitoare atacuri rusești. Între timp, Kremlinul a respins categoric ideea trimiterii de trupe europene în Ucraina ca parte a unui eventual acord.

Președintele Zelenski a criticat atitudinea Rusiei, descriind poziția Moscovei ca fiind „arogantă și negativă” față de negocieri, și a făcut apel la comunitatea internațională să intensifice presiunile asupra Kremlinului.

Vineri, membrii echipei prezidențiale ucrainene urmează să se întâlnească, la New York, cu reprezentanți ai administrației Trump pentru a discuta despre următorii pași.

În prezent, Rusia cere ca Ucraina să cedeze patru regiuni parțial ocupate, alături de Crimeea (anexată în 2014), și să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO — condiții considerate inacceptabile de Kiev.

Pe teren, armata rusă controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, în regiunile de est și sud, și și-a intensificat ofensiva în ultimele luni, profitând de slăbirea forțelor ucrainene.

Marți, autoritățile de la Kiev au confirmat pentru prima dată că trupele ruse au pătruns în regiunea Dnipro (centru-est), unde Rusia pretindea avansuri încă din iulie. Această regiune nu se află printre cele cinci pe care Moscova vrea să le anexeze.

#atac #Kiev #NATO

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare