Un atac rusesc de amploare a vizat Kievul în noaptea de miercuri spre joi, provocând moartea a cel puțin trei persoane, printre care și un adolescent de 14 ani. Acesta are loc într-un context tensionat, în care încercările diplomatice ale fostului președinte american Donald Trump de a intermedia un armistițiu între Rusia și Ucraina întâmpină dificultăți majore.

Alte 38 de persoane au fost rănite, iar 30 dintre acestea au fost spitalizate, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko. Printre răniți se află și mai mulți copii.

Sirenele de raid aerian au răsunat în toată Ucraina, iar locuitorii din aproape fiecare regiune au fost îndemnați să se adăpostească, în timp ce Rusia a lansat rachete hipersonice și mai multe valuri de drone pe parcursul nopții. Cel puțin patru avioane MiG-31 echipate cu rachete Kinzhal — au decolat în timpul atacului.

Kievul a fost zguduit de explozii, în timp ce Rusia a lovit capitala cu drone și rachete balistice, distrugând locuințe, birouri și școli din tot orașul. Un bloc de apartamente cu cinci etaje a fost lovit direct și a fost complet distrus.

Jurnaliștii AFP au relatat despre explozii puternice în capitală, au observat doborârea unei rachete și resturi incandescente căzând din cer, precum și sunete ce indicau prezența unor drone. Administrația militară din Kiev a confirmat atacul cu rachete și drone, care a provocat distrugeri în mai multe cartiere.

Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a descris atacul drept „masiv”. El a precizat că, în cartierul Darnitski, o clădire de cinci etaje s-a prăbușit în urma loviturii. De asemenea, un incendiu a izbucnit într-o grădiniță și într-un bloc de locuințe, potrivit șefului administrației militare, Timur Tkatchenko.

Locuitorii capitalei s-au adăpostit în subsoluri sau în stațiile de metrou, unii urmărind desfășurarea evenimentelor în timp real prin Telegram.

„Asta e tot ce trebuie să știți despre regimul terorist al lui Putin și despre așa-zisa lui dorință de pace”, a transmis Andrii Yermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene.

O alertă aeriană era activă pe întreg teritoriul Ucrainei în jurul orei 02:00 GMT.

În afara Kievului, regiunea Vinnitsia a fost afectată de un atac similar care a dus la întreruperi de curent și întârzieri în traficul feroviar.

Atacul vine la scurt timp după un alt bombardament sângeros, la finalul lunii iulie, în care peste 30 de persoane, inclusiv cinci copii, și-au pierdut viața la Kiev — unul dintre cele mai grave atacuri din capitală de la începutul invaziei ruse din 2022.

Escaladarea conflictului a dus la o intensificare a presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Moscovei pentru a accepta un armistițiu. Aceasta a culminat cu o întâlnire între fostul președinte american și Vladimir Putin în Alaska, urmată de o vizită a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, însoțit de aliați europeni, la Washington.

Trump a declarat ulterior că își dorește o întâlnire directă între președinții Rusiei și Ucrainei, însă negocierile pentru un astfel de summit sunt blocate. Moscova și Kievul se acuză reciproc pentru lipsa de progres.

Ucraina insistă că orice eventual acord de pace trebuie să includă garanții de securitate din partea Occidentului, menite să prevină viitoare atacuri rusești. Între timp, Kremlinul a respins categoric ideea trimiterii de trupe europene în Ucraina ca parte a unui eventual acord.

Președintele Zelenski a criticat atitudinea Rusiei, descriind poziția Moscovei ca fiind „arogantă și negativă” față de negocieri, și a făcut apel la comunitatea internațională să intensifice presiunile asupra Kremlinului.

Vineri, membrii echipei prezidențiale ucrainene urmează să se întâlnească, la New York, cu reprezentanți ai administrației Trump pentru a discuta despre următorii pași.

În prezent, Rusia cere ca Ucraina să cedeze patru regiuni parțial ocupate, alături de Crimeea (anexată în 2014), și să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO — condiții considerate inacceptabile de Kiev.

Pe teren, armata rusă controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, în regiunile de est și sud, și și-a intensificat ofensiva în ultimele luni, profitând de slăbirea forțelor ucrainene.

Marți, autoritățile de la Kiev au confirmat pentru prima dată că trupele ruse au pătruns în regiunea Dnipro (centru-est), unde Rusia pretindea avansuri încă din iulie. Această regiune nu se află printre cele cinci pe care Moscova vrea să le anexeze.

#atac #Kiev #NATO

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.