Procuratura Anticorupție (PA) confirmă că fostul deputat Vladimir Andronachi, cercetat în dosarul „Frauda bancară”, a fost reținut pentru 72 de ore. Acesta este vizat într-un dosar penal pornit pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari.

„Grupul de urmărire penală desfășoară acțiuni de urmărire penală cu participarea acestuia, inclusiv percheziții și audieri, în vederea documentării tuturor circumstanțelor cauzei”, transmite PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, la 10 martie 2023, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată pentru examinare în fond, cauza penală disjunsă din cauza denumită generic „Frauda Bancară” în privința lui Vladimir Andronachi, acuzat de săvârșirea infracțiunilor de escrocherie și spălarea banilor în proporții deosebit de mari, prin participație complexă în calitate de organizator, instigator și autor în interesul unei organizații criminale precum și a unui complice, acuzat de săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor prin complicitate, în proporții deosebit de mari, în interesele grupului criminal parte a organizației criminale.

Vladimir Andronachi a fost reținut pe 2 noiembrie 2022, pe sensul de intrare în țară prin punctul de trecere a frontierei „Criva- Mamalîga”.

Acesta a fost anunțat în căutare internațională de Interpol pentru a fi arestat și extrădat în Republica Moldova. Pe numele lui au fost emise două mandate, în două dosare penale distincte, numite generic „Frauda bancară” și „Metalferos”.

Dosarul „Frauda Bancară”: Vladimir Andronachi, așteptat din nou în sala de judecată pe 10 ianuarie

#retinere #schema de spalare de bani #Vladimir Andronachi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.