În Republica Moldova a fost lansată „Busola Electorală”. Prin intermediul instrumentului digital, cetățenii se pot informa despre procesul electoral și stabili care candidat la alegeri îi împărtășește viziunile despre viitorul țării.

Platforma este disponibilă în limbile română și rusă. Analiza se bazează pe un chestionar format din 35 de întrebări și afirmații, referitoare la diferite domenii.

Utilizatorii notează dacă sunt de acord sau respinge anumite ideii, iar la final le este afișată o hartă electorală în care apar candidații la alegeri.

Reprezentantul Friedrich Ebert Stiftung în Moldova, Felix Hett, afirmă că prin intermediul proiectului se consolidează democrația și se promovează votarea informată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Scopul este să le oferim alegătorilor un instrument transparent și accesibil, pentru a-și compara propriile viziuni cu pozițiile partidelor, dincolo de retorica electorală, – este ca un Google Maps pentru politică”, a declarat reprezentantul FES la lansarea platformei.

Potrivit dezvoltatorilor aplicației, pozițiile partidelor au fost determinate printr-o metodologie coordonată de o echipă de experți locali, care au analizat programele politice, declarațiile publice și răspunsurile oferite de partide la același chestionar.

„Platforma se bazează pe o metodologie riguroasă: am analizat programele politice, declarațiile publice și am trimis un chestionar detaliat partidelor pentru a le reflecta pozițiile cât mai fidel posibil”, a explicat directoarea FES Moldova, Ana Mihailov.

„Busola electorală” are la bază experiența internațională a platformei Kieskompas, folosită în peste 50 de țări, unde a contribuit la implicarea civică a tinerilor și a alegătorilor indeciși. Inițiativa este rezultatul colaborării a șapte fundații și institute politice internaționale, cu sprijinul tehnic al Kieskompas și expertiza unei echipe academice din Moldova.

#alegeri #Busola Electorală #Moldova #partide #platforma

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.