Halterofilul moldovean Marin Robu, clasat pe locul 4 la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, continuă demersurile pentru a obține medalia de bronz, contestând rezultatul în fața Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne. Procesul a avut loc pe 2 septembrie, într-un climat tensionat, marcat de pledoarii aprinse din partea ambelor părți, relatează realmedia.md.

Marin Robu a fost susținut în instanță de Antonio Conflitti, președintele Federației Moldovenești de Haltere, fiind prezentă și echipa de avocați angajată de Guvernul Republicii Moldova. De cealaltă parte, în sală s-au aflat reprezentanți ai Federației Internaționale de Haltere și ai sportivului italian Antonino Pizzolato.

Conform martorilor, avocații federației internaționale și cei ai lui Pizzolato au susținut că neregulile invocate nu pot face obiectul unui apel, conform regulamentelor competiției. În replică, apărătorul lui Marin Robu a prezentat o serie de argumente solide, afirmând că nu este vorba despre o simplă eroare de arbitraj, ci despre o decizie intenționată care a influențat în mod direct clasamentul final.

„Acum totul este în mâinile membrilor de judecată, care vor evalua documentele depuse și discuțiile de astăzi. Presupunem că în decurs de 30–45 de zile vom avea o hotărâre preliminară, iar cea detaliată va veni după Anul Nou. Pentru noi însă, cea preliminară va conta enorm”, au declarat Marin Robu și Antonio Conflitti.

Amintim că la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, Marin Robu a fost clasat pe locul patru, devansat la limită de italianul Antonino Pizzolato, care a ridicat un total de 384 kg și a cucerit bronzul olimpic. Federația de Haltere din Republica Moldova a contestat decizia arbitrilor, acuzând că italianul a beneficiat de validarea unei ridicări greșite.

În august, Federația a înaintat o contestație oficială, iar Guvernul Republicii Moldova a alocat 1,8 milioane lei pentru angajarea avocaților care îl reprezintă pe Robu la CAS. Conform procedurilor olimpice, plângerea a fost depusă de Marin Robu împreună cu CNOS, Federația neavând dreptul legal să înainteze cazul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arbitri #Italia #Jocurile Olimpice #Marin Robu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.