Liceul „Da Vinci” din capitală este instituția de învățământ privată care ar fi prejudiciat bugetul de stat cu 11 milioane de lei. Contactați de presă, directorii Efrosinia și Valeriu Guzun au oferit reacții separate. În 2025, taxa de școlarizare este de 5.800 de euro/an.

Contactată de Agora.md, Efrosinia Guzun a confirmat indirect că instituția pe care o conduce ar fi fost cea vizată în perchezițiile desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat, însă s-a eschivat de la întrebări. Aceasta a îndemnat jurnaliștii să îi telefoneze pe cei care au făcut percheziția” și le-a sugerat să nu dezvolte niște prostii.

„Cu ce drept mă telefonați? Ce treabă aveți? Telefonați-i pe cei care au făcut percheziția, de la mine ce vreți? Să mai scrieți acolo o „floare”, ce să faceți? De ce trebuie să telefonați și să dezvoltați niște prostii? De-alde voi, care scrieți frumos și interesant. Ești jurnalistă, nu trebuie să mă telefonezi pe mine. De ce trebuie eu să comentez? Nu comentez nimic”.

După câteva întrebări adresate, directoarea liceului a închis telefonul.

Și Valeriu Guzun a evitat să ofere un comentariu, dar a menționat pentru ZdG.md că afirmațiile despre „spălare de bani cu mașini de lux” sunt „minciuni”.

„Am plătit impozite, banii erau din dividende. Mai mult nu comentez”, a conchis el.

Serviciul Fiscal și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au informat pe 2 septembrie că au deconspirat o schemă de evaziune fiscală și spălare de bani de peste 11.000.000 de lei la un liceu privat din Chișinău. Oamenii legii au bănuieli rezonabile că banii tăinuiți de la stat, în perioada 2021-2025, erau spălați prin cumpărarea mașinilor de lux și a imobilelor.

Persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anastasia Nichita #Guzun #Leonardo Da Vinci #liceu #nași

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.