Ministrul Apărării din Letonia a declarat că țara sa ar trebui să înceapă recrutarea femeilor în armată în 2028, ca parte a eforturilor de extindere a forțelor armate, relatează Bloomberg. Andris Spruds a declarat miercuri, într-un interviu acordat site-ului Delfi, că partidul său politic, Progresiștii, intenționează să prezinte guvernului, anul viitor, o propunere privind extinderea serviciului militar, care în prezent se aplică doar bărbaților.

Dacă ideea va fi adoptată, Letonia va urma exemplul Danemarcei, care a declarat în martie că va începe recrutarea femeilor în armată începând cu anul viitor.

Membră a Uniunii Europene și a NATO, Letonia dorește să-și dubleze efectivele armate, de la aproximativ 15.000 în 2021 la 31.000 în 2028. Planul se confruntă cu provocări, printre care rata scăzută a natalității și îmbătrânirea populației.

Țările baltice au crescut cheltuielile pentru apărare, achiziționând artilerie cu rază lungă de acțiune, sisteme de apărare aeriană și și-au extins forțele armate de când Rusia a început invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Dacă va fi aprobat planul, recrutarea femeilor ar putea începe încă din 2028. Serviciul militar obligatoriu pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani a fost reinstituit la 1 ianuarie 2024, ca răspuns la războiul din Ucraina. În prezent, femeile pot servi în armata letonă în mod voluntar.

#armata #femei #Letonia

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.