Deputaţii francezi au răsturnat guvernul, respingând luni seara moţiunea de încredere depusă de prim-ministrul François Bayrou. 364 de parlamentari au votat împotrivă dintr-un total de 558 de voturi exprimate, transmite forbes.ro.

Este pentru prima dată când, în istoria celei de-a Cincea Republici Franceze, un guvern a căzut printr-o moțiune de cenzură cu 364 de voturi împotrivă și 194 de voturi „pentru”.

„Doamnelor și domnilor, aveți puterea de a răsturna guvernul, dar nu aveți puterea de a șterge realitatea”, a menționat François Bayrou.

François Bayrou a declarat în fața parlamentarilor că „o țară care nu este capabilă să-și echilibreze finanțele publice este o țară care renunță la ea”.

„Refuz să permit ca echilibrul finanțelor publice să fie atins prin creșterea cronică a datoriei”, a spus premierul în condițiile în care datoria Franței a ajuns la 3,415 trilioane de euro.

Un guvern minoritar, marcat de tensiuni

Potrivit euronews.ro, guvernul lui François Bayrou a fost de la început fragil, fără o majoritate parlamentară solidă. Confruntat cu critici legate de reformele fiscale și de politica economică, premierul a cerut un vot de încredere pentru a-și întări autoritatea. Demersul s-a întors însă împotriva sa, parlamentarii optând pentru schimbare.

Constituția franceză prevede ca acum președintele Emmanuel Macron trebuie să desemneze un nou prim-ministru și să formeze un guvern care să obțină sprijinul majorității parlamentare. În caz contrar, șeful statului ar putea fi nevoit să convoace alegeri legislative anticipate.

Ce urmează acum în Franța

François Bayrou trebuie să îi prezinte președintelui Emmanuel Macron demisia guvernului său, lucru pe care, potrivit presei franceze, îl va face mâine dimineață.

Președintele Emmanuel Macron are acum mai multe opțiuni pentru un nou premier, însă până în acest moment niciuna nu este prea atractivă, scrie BBC.

El poate desemna un nou prim-ministru. Alegerea unui nume care să nu fie respins imediat de una dintre marile facțiuni parlamentare nu va fi o sarcină ușoară, iar anul trecut procesul i-a luat lui Macron câteva săptămâni. Între timp, Bayrou va rămâne probabil premier interimar până la numirea succesorului.

Macron ar putea, de asemenea, să convoace noi alegeri parlamentare. Acestea ar schimba actuala componență a Adunării Naționale, dar ar putea duce și la o victorie și mai clară a formațiunii de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) condusă de Marine Le Pen.

O altă opțiune pentru Macron ar fi convocarea unor alegeri prezidențiale, însă la acestea nu ar putea candida, mandatul său al doilea urmând să se încheie în 2027. Unele grupuri parlamentare au cerut ca el să ia această decizie, însă Macron a respins în repetate rânduri ideea de a demisiona.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Francois Bayrou #Franta #Guvern #moțiune de cenzura

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.