Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, va susține miercuri, în fața Parlamentului European, discursul anual privind starea Uniunii, în care va prezenta principalele priorități și direcțiile strategice ale UE pentru anul următor.

Cu toate acestea, la doar 10 luni de la începutul celui de-al doilea mandat, von der Leyen se confruntă cu presiuni tot mai mari. Potrivit POLITICO, ea pare să fi nemulțumit aproape toate taberele politice, ceea ce transformă un discurs ce ar fi trebuit să fie de rutină într-un moment tensionat și cu miză ridicată.

Cu nouă luni în urmă, von der Leyen rostea discursul inaugural al celui de-al doilea său mandat, într-un context în care Uniunea Europeană părea să își regândească direcția, adaptându-se la noi realități politice și economice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În paralel, doi foști prim-miniștri italieni, Enrico Letta și Mario Draghi, publicaseră rapoarte influente privind piața unică și competitivitatea UE, subliniind necesitatea unor schimbări semnificative de politică pentru revitalizarea economiei europene. În plus, alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite a accentuat sentimentul de urgență privind consolidarea economică a Europei.

Von der Leyen, sub presiune din toate direcțiile

La doar 10 luni de la începerea celui de-al doilea mandat, Ursula von der Leyen se confruntă cu o criză de încredere la nivel european. Criticile vin atât din Parlamentul European, cât și din interiorul Comisiei, dar și pe fondul tensiunilor geopolitice globale.

Susținerea politică se clatină

Tradiționalii aliați ai PPE, inclusiv liberalii, socialiștii și verzii, își exprimă tot mai des nemulțumirea față de lipsa de leadership, acuzând Comisia de stagnare și lipsă de transparență. Moțiunea de cenzură din iulie a deschis calea pentru o posibilă serie de astfel de atacuri politice – o nouă moțiune este deja în pregătire pentru octombrie.

Polarizare și tensiuni înainte de discursul despre Starea Uniunii

În mod normal, discursul SOTEU marchează începutul formal al sezonului politic, dar în acest an atmosfera este tensionată. Deși von der Leyen poate invoca câteva inițiative majore, precum fondul de apărare de 150 de miliarde de euro, multe dintre acestea sunt contestate sau chiar atacate în instanță.

Nemulțumiri din toate direcțiile

Grupurile de stânga o critică pentru lipsa de reacție în privința conflictului din Gaza și acordurile comerciale controversate, în timp ce dreapta radicală pregătește și ea moțiuni de cenzură, nemulțumită de pactul Mercosur. Inclusiv membri ai PPE exprimă frustrări legate de transparență și consultare.

#presiune #UE #von der Leyen

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.