Seceta din acest an a afectat grav pășunile din sud-estul țării, iar animalele rămase au foarte puțină hrană naturală. La începutul toamnei, pășunile sunt complet uscate, iar animalele sunt scoase la păscut mai mult pentru a se plimba decât pentru a se hrăni.

Crescătorii de ovine spun că, încă din mijlocul verii, sunt nevoiți să le ofere furaje de mai multe ori pe zi, iar din cauza secetei prețurile la acestea au crescut considerabil. Situația este agravată și de scumpirea cerealelor, kilogramul de porumb ajungând acum la 5,5 lei. Fermierii speră la sprijin din partea statului pentru a evita situația limită de a sacrifica animalele din lipsă de hrană, potrivit studio-l.online.

Deși toamna abia a început, fermierii sunt nevoiți să folosească rezervele de fân pregătite pentru iarnă. Soarele arzător a uscat iarba de pe pășuni, iar animalele parcurg distanțe mari în căutarea hranei fără succes. Ala Nichiforenco, din satul Zolotievca, raionul Anenii Noi, a înființat acum patru ani o stână cu oi, pornind de la câteva capete, iar în 2025 deține peste 200 de ovine, porci, cai și alte animale.

Familia își asigură veniturile din carnea de miel vândută de Paște și din brânza de oaie produsă de ei înșiși. Seceta din acest an i-a pus însă într-o situație dificilă. De la începutul lunii mai, oile nu mai au iarbă de pășunat, iar lipsa ploilor a dus la uscarea completă a pășunilor, astfel că animalele sunt scoase afară doar pentru plimbare. Pentru hrănirea lor, familia a cheltuit câteva mii de lei pe cereale precum grâu, orz, porumb și răsărită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Crescătorii sunt în pragul disperării. Oile sunt hrănite de trei ori pe zi, câte un sac de hrană la fiecare masă. Seceta a dublat prețurile la cereale și furaje. Vladimir Nichiforenco afirmă că, din cauza hrănirii insuficiente și a temperaturilor ridicate, cantitatea de lapte produsă de oi a scăzut la jumătate față de normal.

De asemenea, există incertitudini legate de proviziile pentru iarnă. Fermierii din sud-estul Moldovei spun că nu mai pot recolta nimic din culturile semănate, deoarece seceta a distrus tot, iar iarba s-a uscat complet, împiedicând astfel și producerea fânului.

#iarba #ovine #seceta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.