Președintele american Donald Trump a etichetat în cele din urmă Rusia drept „agresor” în războiul împotriva Ucrainei, marcând o nouă înăsprire a poziției sale față de Moscova, relatează Politico. Comentând numărul victimelor, liderul de la Casa Albă a declarat duminică reporterilor că „8.000 de soldați au murit săptămâna aceasta, din ambele țări. Mai mulți din Rusia, dar când ești agresorul, pierzi mai mult”.

Anterior, Trump a evitat să condamne deschis Rusia pentru invazia declanșată în 2022. În februarie, administrația sa s-a poziționat de partea Moscovei și a Phenianului, opunându-se unei moțiuni ONU care susținea integritatea teritorială a Ucrainei și condamna Kremlinul. Tot atunci, SUA au respins și o declarație comună a G7 care desemna Rusia ca agresor. În aprilie, Trump a pus vina pe Kiev, afirmând că „nu începi un război împotriva cuiva de 20 de ori mai mare decât tine și apoi speri că oamenii îți vor da niște rachete”.

Totuși, pe parcursul verii, poziția președintelui american s-a schimbat. Administrația sa a început să exercite presiuni sporite asupra Kremlinului, pe fondul nemulțumirilor că Vladimir Putin blochează eforturile lui Trump de a iniția discuții directe de pace cu Volodimir Zelenski.

„Am oprit șapte războaie și am crezut că acesta va fi ușor pentru mine, dar s-a dovedit a fi greu”, a spus Trump, referindu-se la invazia Rusiei. El a adăugat: „Cred că trebuie să vorbesc cu toată lumea. Ei (n.r. – Zelenski și Putin) se urăsc atât de mult încât nu pot respira”.

Deși retorica mai dură a liderului american nu l-a convins pe Putin să accepte negocieri cu Zelenski, Washingtonul se confruntă cu presiuni crescute de a impune sancțiuni economice mai severe. Trump a declarat că intenționează să facă acest lucru, dar numai după ce „Europa va înceta să cumpere petrol rusesc și își va înăspri propriile sancțiuni”.

Deși i-a numit „prieteni” pe liderii europeni, președintele Statelor Unite a criticat faptul că „încă mai cumpără petrol de la Rusia. Nu vreau să mai cumpere. Iar sancțiunile lor nu sunt suficient de dure”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prezent, Ungaria și Slovacia rămân printre principalii importatori de energie rusească din Uniunea Europeană și s-au opus încercărilor Comisiei Europene de a renunța treptat la aceasta.

La rândul său, secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat vineri pentru Politico: „Statele Unite doresc să înlocuiască tot gazul rusesc. Cu cât strangulăm mai mult capacitatea Rusiei de a finanța acest război ucigaș, cu atât mai bine pentru noi toți”.

#agresor #Trump #Ucraina

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.