10 persoane au fost reținute de către ofițerii CNA și procurorii din municipiul Bălți, în urma unor percheziții efectuate pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Acestea sunt vizate în dosare ce vizează coruperea alegătorilor, finanțarea ilegală a partidelor politice și spălarea banilor, în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

Conform CNA, au fost desfășurate 28 de percheziții la domicilii, sedii de companii și în automobilele unor persoane fizice și juridice. Potrivit probelor acumulate, persoanele implicate ar fi pus în aplicare un plan infracțional, prin care promiteau bani, bunuri sau servicii alegătorilor pentru a influența votul în favoarea unei formațiuni politice.

Anchetatorii au identificat tranzacții suspecte cu sume mari de bani, inclusiv în valută străină și criptomonede, folosite pentru a camufla proveniența fondurilor. În urma perchezițiilor au fost ridicate sume considerabile, documente de interes, înscrisuri de ciornă și dispozitive electronice.

Toți cei reținuți au fost plasați în izolatoare pentru 72 de ore, iar investigațiile continuă. Autoritățile reamintesc că orice persoană este considerată nevinovată până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #arestari #CNA

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.