Președintele american Donald Trump a etichetat în cele din urmă Rusia drept „agresor” în războiul împotriva Ucrainei, marcând o nouă înăsprire a poziției sale față de Moscova, relatează Politico. Comentând numărul victimelor, liderul de la Casa Albă a declarat duminică reporterilor că „8.000 de soldați au murit săptămâna aceasta, din ambele țări. Mai mulți din Rusia, dar când ești agresorul, pierzi mai mult”.

Anterior, Trump a evitat să condamne deschis Rusia pentru invazia declanșată în 2022. În februarie, administrația sa s-a poziționat de partea Moscovei și a Phenianului, opunându-se unei moțiuni ONU care susținea integritatea teritorială a Ucrainei și condamna Kremlinul. Tot atunci, SUA au respins și o declarație comună a G7 care desemna Rusia ca agresor. În aprilie, Trump a pus vina pe Kiev, afirmând că „nu începi un război împotriva cuiva de 20 de ori mai mare decât tine și apoi speri că oamenii îți vor da niște rachete”.

Totuși, pe parcursul verii, poziția președintelui american s-a schimbat. Administrația sa a început să exercite presiuni sporite asupra Kremlinului, pe fondul nemulțumirilor că Vladimir Putin blochează eforturile lui Trump de a iniția discuții directe de pace cu Volodimir Zelenski.

„Am oprit șapte războaie și am crezut că acesta va fi ușor pentru mine, dar s-a dovedit a fi greu”, a spus Trump, referindu-se la invazia Rusiei. El a adăugat: „Cred că trebuie să vorbesc cu toată lumea. Ei (n.r. – Zelenski și Putin) se urăsc atât de mult încât nu pot respira”.

Deși retorica mai dură a liderului american nu l-a convins pe Putin să accepte negocieri cu Zelenski, Washingtonul se confruntă cu presiuni crescute de a impune sancțiuni economice mai severe. Trump a declarat că intenționează să facă acest lucru, dar numai după ce „Europa va înceta să cumpere petrol rusesc și își va înăspri propriile sancțiuni”.

Deși i-a numit „prieteni” pe liderii europeni, președintele Statelor Unite a criticat faptul că „încă mai cumpără petrol de la Rusia. Nu vreau să mai cumpere. Iar sancțiunile lor nu sunt suficient de dure”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prezent, Ungaria și Slovacia rămân printre principalii importatori de energie rusească din Uniunea Europeană și s-au opus încercărilor Comisiei Europene de a renunța treptat la aceasta.

La rândul său, secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat vineri pentru Politico: „Statele Unite doresc să înlocuiască tot gazul rusesc. Cu cât strangulăm mai mult capacitatea Rusiei de a finanța acest război ucigaș, cu atât mai bine pentru noi toți”.

#agresor #Trump #Ucraina

Nivelul apei continuă să scadă în lacurile de acumulare Novodnestrovsk și Stânca-Costești, din cauza debitelor mici și a lipsei precipitațiilor. În ultima săptămână, în ambele lacuri a intrat mai puțină apă decât a fost deversată în Nistru și Prut.

În perioada 28 august – 3 septembrie, în lacul Novodnestrovsk din Ucraina au intrat, în medie, 33 de metri cubi de apă pe secundă. În același timp, în Nistru au fost deversați 60 de metri cubi pe secundă.

Din această cauză, nivelul apei din lac a scăzut cu 25 de centimetri și a ajuns la 111,72 metri. Potrivit autorităților, principalul motiv este lipsa ploilor în partea de sus a bazinului Nistrului.

Și în lacul Stânca-Costești situația este similară. În aceeași perioadă, aici au intrat în medie 14 metri cubi de apă pe secundă, iar în Prut au fost deversați 26 de metri cubi pe secundă. Nivelul apei din lac a scăzut astfel cu încă 28 de centimetri și a ajuns la 83,38 metri, anunță ministrul Mediului.

Autoritățile le cer oamenilor să folosească apa cu grijă, deoarece situația rămâne dificilă și în perioada următoare.

În același timp, sunt înlăturate barajele și construcțiile ilegale care împiedică circulația apei. Autoritățile continuă și lucrările de curățare și decolmatare a albiilor râurilor și verifică starea infrastructurii hidrotehnice.

Republica Moldova se confruntă cu o secetă severă, iar din 28 iulie este în vigoare stare de alertă hidrologică. În ultimele luni, Comisia Nistreană s-a întrunit de mai multe ori și a decis reducerea debitului de apă deversat din lacul Novodnestrovsk către Republica Moldova. Ultima dată, la 27 august, Chișinăul și Kievul au convenit ca, timp de două săptămâni, debitul să fie menținut la 60 de metri cubi pe secundă, după ce Ucraina a propus reducerea acestuia la 50 de metri cubi pe secundă.