Expertul comunității Watchdog, Andrei Curăraru, a avertizat în cadrul emisiunii Rezoomat că viitoarele alegeri parlamentare vor fi decisive pentru realizarea parcursului european al Republicii Moldova.

Potrivit acestuia, chiar și referendumul din octombrie 2024, privind integrarea în Uniunea Europeană, ar putea rămâne doar un act formal dacă nu va exista o majoritate parlamentară proeuropeană care să transforme opțiunea cetățenilor în politici concrete.

„Miza de facto a acestor alegeri este mult mai mare decât în cazul alegerilor prezidențiale din 2024. Nu poate un președinte fără un Parlament prietenos să realizeze politici care să ne ducă în Uniunea Europeană. Chiar și referendumul poate rămâne doar pe hârtie dacă nu implementăm politici, dacă nu armonizăm legislația națională la cea europeană”, a declarat Curăraru.

El a subliniat că ziua de 28 septembrie, când cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați la urne, reprezintă un moment de răscruce pentru viitorul țării.

„Vedem semnalele de la Bruxelles. Republica Moldova este așteptată în Uniunea Europeană. Urmează să luăm noi decizia, să vedem cum realizăm acest parcurs. Va fi unul mai scurt, așa cum ne propunem acum, sau va fi unul cu peripeții, așa cum s-a întâmplat cu mai multe state din Balcani. Este o alegere cu adevărat istorică”, a explicat expertul Watchdog.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrei Curăraru #parlament proeuropean #referendum

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.