Joi, sute de mii de persoane au participat la proteste în întreaga Franță împotriva măsurilor de austeritate anunțate. Profesorii, mecanicii de tren, farmaciștii și personalul sanitar s-au alăturat grevei, în timp ce elevii au blocat zeci de licee timp de câteva ore.

Protestatarii și sindicatele solicită renunțarea la planurile fiscale ale fostului guvern, creșterea investițiilor în servicii publice, impozite mai mari pentru cei bogați și anularea reformei pensiilor care obligă cetățenii să muncească mai mult pentru a beneficia de pensie.

„Furia este imensă, iar determinarea pe măsură. Străzile trebuie să decidă bugetul”, a transmis Sophie Binet, lidera sindicatului CGT. Potrivit CGT, la manifestații au participat 1 milion de persoane, însă autoritățile estimează un număr de aproximativ 500.000.

Ciocniri izolate și mobilizare masivă a forțelor de ordine

Deși majoritatea manifestațiilor s-au desfășurat pașnic, au existat incidente sporadice în Paris, Nantes și Lyon. În capitală, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa grupuri violente. Trei persoane au fost rănite în ciocnirile din Lyon, iar în total, autoritățile au efectuat 309 arestări și au reținut 134 de persoane. 26 de agenți ai forțelor de ordine au fost răniți.

Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a subliniat că demonstrațiile s-au desfășurat în condiții acceptabile și a mulțumit sindicatelor pentru organizare, avertizând în același timp asupra prezenței a peste 7.000 de indivizi radicalizați.

Impact asupra transporturilor și școlilor

Greva a afectat semnificativ rețeaua regională de trenuri, în timp ce serviciile TGV au funcționat parțial. În sistemul de educație, unul din trei profesori din ciclul primar a intrat în grevă la nivel național, iar în Paris, aproape jumătate dintre cadrele didactice au refuzat să lucreze. În sud-estul țării, protestatarii au blocat traficul pe o autostradă din apropierea orașului Toulon.

Guvernul promite dialog, sindicatele cer acțiuni imediate

Noul prim-ministru, Sébastien Lecornu, se confruntă cu presiuni puternice din ambele tabere: protestatarii și partidele de stânga cer renunțarea la reducerile bugetare, în timp ce investitorii solicită măsuri ferme pentru reducerea deficitului. Franța a depășit semnificativ plafonul de deficit bugetar al UE, ajungând aproape la dublul limitei de 3%.

Lecornu a promis, într-o postare pe platforma X, că va relua consultările cu sindicatele în zilele următoare: „Revendicările transmise de liderii sindicali și repetate în stradă sunt în centrul discuțiilor inițiate”.

Sindicatele avertizează: urmează alte proteste

Seara, liderii sindicali s-au reunit pentru a decide dacă vor continua mișcarea. CGT a calificat ziua de protest drept un „succes” și a transmis că „furia este legitimă și crește”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Franta #proteste #Sindicate

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.