Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că a purtat „negocieri intense” la Comisia Europeană pentru a obține o amânare a termenului asumat de România referitor la închiderea minelor și centralelor pe cărbune, prevăzut pentru finalul acestui an, informează Agerpres.
„Sunt la sediul Comisiei Europene, unde am purtat negocieri intense încă de azi dimineață împreună cu colegii mei, în urma unor argumente pe care le duc de două luni de zile pentru a păstra în continuare centralele pe cărbune active în sistemul energetic din România”, a dezvăluit oficialul român într-un mesaj publicat pe contul său de TikTok.
El a spus că situația prezentă este o consecință a unor hotărâri de acum 5 ani de zile, când „cei care au decis în dreptul României au asumat că până la finalul anului 2025, România să renunțe total la minele pe cărbune și la centralele pe cărbune, cu condiția de a primi miliarde de euro prin care să facă noi capacități de producție a energiei electrice”.
„Miliardele de euro s-au primit la nivelul României, dar proiectele de centrale pe gaz care ar trebui să înlocuiască centrale pe cărbune, sunt în continuare pe hârtie”, a arătat Bogdan Ivan, motivând astfel necesitatea amânării.
Ministrul Energiei a mai spus că aceasta este cauza pentru ca românii plătesc aproape cel mai mare preț al energiei electrice din Europa, din Europa, existând și riscul ca mii de oameni să rămână fără locuri de muncă la CE Oltenia și în toată Valea Jiului.
„Cred din suflet că, după ce am adus argumente foarte clare cât de important este pentru România ca să păstrăm în continuare aceste grupuri, Comisia Europeană să înțeleagă, să accepte ceea ce am propus cu argumente foarte clare și să reușim să amânăm acest termen, cu condiția foarte clară pe care mi-o asum: să punem în loc noi capacități de producție energie electrică pe gaz tocmai pentru a tempera prețurile și pentru a avea în continuare energie electrică în România”, a explicat Ivan.
Și Germania explorează ideea de a extinde termenul limită de închidere a termocentralelor pe cărbune până când vor fi finalizate noile centrale pe gaze capabile să le înlocuiască.
Gazul și energie nucleară reprezintă investiții „verzi”, chiar dacă nu toate țările au fost de acord cu decizia Comisiei Europene adoptată în această direcție.
Printre statele care s-au opus s-a numărat Austria, care, în octombrie 2022, a acționat în instanță în încercarea de a bloca legislația mai sus amintită.
La 11 septembrie, Austria a pierdut la Curtea de Justiție a Uniunii Europene acțiunile împotriva normelor europene referitoare la energia nucleară și gaz.
