Jurnalistul și publicistul rus Aleksandr Nevzorov a comentat, într-un interviu cu Alesia Bațman, situația politică din Republica Moldova în contextul alegerilor parlamentare de la sfârșitul lunii septembrie. El a avertizat asupra ingerinței Rusiei și a riscurilor pe care le implică prezența unor forțe pro-moscovite în Parlament.

„Urmăresc situația cu mare amărăciune. Văd că, din păcate, Moldova – inocentă, splendidă, nobilă – a pierdut șansa de a câștiga războiul informațional și a lăsat să se apropie prea mult «mizeria putinistă» la secțiile de vot, în mass-media și în unele structuri de conducere”, a declarat Nevzorov.

El a subliniat că Rusia folosește masiv resurse pentru a influența politica de la Chișinău:

„Și vreau să reamintesc Moldovei că Putin o va sacrifica fără nicio ezitare, prin intermediul agenților săi trimiși și cumpărați. Va face din Moldova o gaură sângeroasă spre regiunea Odesa. Moldova nu mai are nicio utilitate pentru el. Și atunci Moldova va fi atrasă în război, va fi atrasă în haos.

Dacă dintr-un deputat, candidat sau politician răzbate măcar un miros de Moscova, asta înseamnă miros de nenorocire… Acum Rusia are nevoie de un culoar spre regiunea Odesa și, din acest motiv, cheltuie sute de mii de dolari pentru a corupe toți indivizii din Moldova pe care a reușit să-i găsească și să-i mobilizeze”.

La final, Nevzorov a făcut un apel către diaspora și electorat: a cerut ca oamenii „să înțeleagă că jocurile s-au terminat” și să conștientizeze riscurile unei infiltrări pro-ruse în viața politică a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim, Aleksandr Nevzorov este un jurnalist și publicist rus cunoscut pentru stilul său direct și critic la adresa Kremlinului. Fost deputat în Duma de Stat și realizator al celebrei emisiuni „600 de secunde”, el a părăsit Rusia după începutul invaziei în Ucraina și a obținut cetățenia ucraineană în iunie 2022.

În Federația Rusă a fost pus sub acuzare pentru „diseminarea de informații false” despre armată, însă din exil continuă să fie una dintre vocile cele mai incomode pentru regimul de la Moscova.

#alegeri #Moldova #Nevzorov

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.