Țările europene care oferă garanții de securitate Ucrainei pentru perioada de după război vor fi pregătite să lupte cu Rusia, dacă aceasta reia ostilitățile, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, într-un interviu pentru The Guardian. Întrebat dacă garanții oricăror asigurări postbelice ar fi dispuși să se angajeze militar împotriva Rusiei, Stubb a răspuns: „Aceasta este ideea garanțiilor de securitate prin definiție.”

„Garanțiile de securitate, în esență, reprezintă o descurajare. Acea descurajare trebuie să fie credibilă, iar pentru a fi credibilă, trebuie să fie puternică”, a adăugat el.

Ucraina și aliații săi lucrează la stabilirea unor garanții de securitate pentru perioada de după război, inclusiv la o forță de menținere a păcii care să asigure respectarea unui viitor armistițiu sau acord de pace. „Coaliția celor dispuși”, condusă de Franța și Marea Britanie, a organizat mai multe reuniuni pentru dezvoltarea acestor asigurări.

Stubb a subliniat că Rusia nu va avea niciun cuvânt de spus în privința garanțiilor de securitate pe care Ucraina și aliații săi le dezvoltă, în pofida opoziției vocale a Kremlinului.

„Rusia nu are absolut niciun drept de a interveni în deciziile suverane ale unui stat național independent… Deci, pentru mine, nu este o problemă dacă Rusia va fi sau nu de acord. Desigur că nu va fi, dar acesta nu este scopul”, a spus Stubb.

Moscova nu este dispusă să accepte trupe străine de menținere a păcii pentru asigurarea unui armistițiu sau acord de pace în Ucraina, a relatat presa de stat pe 4 septembrie, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

„Rusia nu intenționează să discute despre o intervenție străină în Ucraina, lucru fundamental inacceptabil și care subminează întreaga securitate, sub orice formă sau format”, a afirmat aceasta.

Stubb a remarcat că președintele rus Vladimir Putin probabil nu este pregătit să se angajeze în demersuri diplomatice, în ciuda disponibilității președintelui Volodimir Zelenski de a se întâlni.

„Războiul său este prea mare pentru a fi pierdut. A făcut probabil cea mai mare greșeală strategică din istoria recentă, cu siguranță de la sfârșitul Războiului Rece, și a eșuat în toate obiectivele sale strategice. Întrebarea este când va veni la masa negocierilor – sper că mai devreme decât mai târziu –, dar în acest moment sunt destul de pesimist”, a spus el.

Moscova a respins desfășurarea oricăror forțe de menținere a păcii legate de NATO, ministrul rus de externe Serghei Lavrov descriind o astfel de mișcare drept „intervenție militară străină”.

Kremlinul a emis în mod repetat cereri maximaliste către Ucraina și a refuzat să participe la discuții la nivel de lideri, în timp ce Ucraina și aliații săi încearcă să pună capăt războiului declanșat de Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Finlanda #garanții de securitate

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.