În cadrul ultimului raport emis de către specialiștii Națiunilor Unite a fost emis „Cod Roșu pentru umanitate”, avertizând că timpul expiră privind salvarea planetei, iar schimbarea climei e accelerate și se intensifică, informează Realitatea.md cu referire la Euronews.

„Dacă ar exista acțiuni de reducere imediată și pe scară cât mai largă a emisiilor de gaze cu effect de seră, ar limita încălzirea globală cu 1.5°C”, a spus omul de știință Valérie Masson-Delmotte.

În cadrul Tratatului de la Paris din 2015, liderii mondiali s-au angajat să limiteze încălzirea globală până la 1.5°C per an, începând cu secolul XIX.

„Lumea a auzit, dar nu a ascultat. Lumea a auzit, dar de fapt nu a acționat sufficient. Oamenii de știință spun despre acest lucru de trei decade”, a adăugat Inger Andersen, directorul Executiv al Programului Națiunilor Unite.

Peste 200 de oameni de știință și peste 14.000 de tudii au servit bazele acelui raport, care a culminat cu un maraton de 5 ani.

„Devine tot mai rău”.

„Multe schimbări observabile ale climei sunt fără precedent în mii, sute și mii de ani, iar alte schimbări deja puse în mișcare, precum ridicarea nivelului de apă a mărilor, sunt ireversibile pentru sute și mii de ani”, se arată în raportul Panelului Interguvernmental privind Schimbările Climaterice (IPCC – Intergovernmental Panel on Climate Change)

Ghețarii tot mai mici, valurile de căldură, inundațiile și secetele, precum și furtunile – deja sunt schimbări climatice vizibile. Toate aceste tendințe se vor înrăutăți, se menționează în Raport.

De exemplu, valurile de căldură care se întâmplau să vină o dată în 50 de ani, acum vor apărea la fiecare 10 ani. Dacă temperatura globală se va încălzi cu încă un grad Celsius, acest fenomen se va întâmpla la fiecare 7 ani, și tot așa.

„E garantat că va fi tot mai rău. Eu nu văd zone, care ar fi în siguranță. Nu ai unde să fugi, nu ai unde să te ascunzi”, afirmă Linda Mearns, co-autoare a Raportului, femeie de știință în cadrul Centrului Național US pentru Cercetări Atmosferice.

În raport se menționează că „rolul întregii umanități în influențarea sistemului climateric este indisputabilă”.

#global #Natiunile Unite #Schimbari climaterice

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.