Curtea Constituțională (CCM) și-a actualizat Ghidul practic a condițiilor de admisibilitate a sesizărilor privind excepția de neconstituționalitate care sunt depuse de persoane la CCM.

Noul Ghid conține o trimitere la hotărârile și deciziile Curții Constituționale, în special la deciziile de inadmisibilitate a sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate.

În Republica Moldova începând cu anul 2016 instrumentul excepției de neconstituționalitate a evoluat în mod semnificativ. Excepția de neconstituționalitate fiind apreciată ca „un instrument efectiv de garantare a accesului indirect la Curtea Constituțională”.

În același timp, în cei patru ani de aplicare în conformitate cu interpretarea oferită prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, a apărut necesitatea instituirii unor filtre de admisibilitate a astfel de sesizări. Scopul acestor filtre ar fi atât facilitarea ridicării cu succes a excepției de neconstituționalitate de către cei care beneficiază de acest drept, cât și asigurarea coerenței în jurisprudența constituțională și descongestionarea activității Curții Constituționale.

Ghidul trece în revistă motivele inadmisibilității sesizărilor privind excepția de neconstituționalitate identificate în jurisprudența Curții, această categorie de sesizări constituind 82 % în activitatea jurisdicțională a Curții în anul 2019.

Sinteza pornește de la condițiile de admisibilitate a excepțiilor de neconstituționalitate, astfel cum au fost stabilite în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016. Deși sarcina inițială de verificare a întrunirii acestor condiții de admisibilitate le aparține instanțelor de judecată în fața cărora este ridicată excepția de neconstituționalitate, decizia îi aparține Curții Constituționale.

#actualizat #CCM #ghid

Michal Krawczyk, profesor la Universitatea din Varșovia, a explicat în marja Moldova Security Forum (MSF) cum diferențele dintre oameni pot genera diviziuni în societate. În cadrul unui interviu publicat de PISA, expertul a menționat că modelele comportamentale sunt generate inclusiv de mediul de trai, nivelul de încredere în autorități și interconexiuni.

Spre exemplu, potrivit lui, în statele post-comuniste, vârstnicii au mai puțină încredere în autorități. Totuși, potrivit cercetătorului, situația poate fi diferită de la un stat la altul, iar ceea ce percep cetățenii unii țări într-un fel, poate avea efect invers în altă țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În medie, oamenii consideră că situația țării este mult mai rea decât propria lor situație personală. Pentru un cercetător care lucrează cu metode experimentale, așa cum sunt eu, acest lucru sugerează posibilitatea unei intervenții menite să corecteze aceste percepții. (…) Însă, dacă oamenii cred că situația țării nu este bună, există șanse mari să presupună și că ceilalți – la nivel individual – consideră că situația lor s-a înrăutățit sau că se înrăutățește în continuare. (…)

Trăim vremuri dificile. Iar mulți oameni sunt de părere că astfel de vremuri necesită un lider puternic. (…) S-ar putea spune că povestea integrării europene este povestea unor țări democratice care au reușit să conlucreze, să colaboreze și să aducă o pace durabilă pe continent, în pofida șocurilor geopolitice”, consideră profesorul Krawczyk.

În opinia sa, Moldova reprezintă o poveste de succes și inspirațională, în contextul procesului de integrare europeană. Pe de altă parte, Krawczyk menționează că Rusia promovează narațiuni care implică denaturarea realității. Conform expertului, „aspecte precum statul de drept, onestitatea, transparența și creșterea nivelului de trai sunt mult mai importante pentru consolidarea încrederii în democrație pe termen lung. Iar acest proces necesită timp. Nu se poate trece brusc la o societate bazată pe o încredere mai solidă. Este nevoie de răbdare”.

#interviu #Michał Krafcik #MSF #Pisa