La un an după votul istoric pentru parcursul european al Republicii Moldova, jurnalista de televiziune Ecaterina Covali deschide parantezele si vorbește despre impactul proiectului „Punți către Europa”, o serie de documentare cu lideri europeni decidenți la Bruxelles.

Printre interlocutorii săi au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Suediei, președintele Letoniei și Principele Radu al României, toți transmițând mesaje clare de sprijin pentru integrarea Republicii Moldova.

Lansat în 2014, proiectul a avut trei etape: perspectiva ambasadorilor UE la Chișinău, experiența țărilor baltice și, recent, interviuri în marile capitale europene.

Un moment definitoriu a fost dialogul cu Macron, înainte de referendum, pe care Ecaterina Covali l-a descris drept „o responsabilitate enormă”.

Potrivit autoarei, proiectul a demonstrat câți prieteni are Republica Moldova în lume și cât de apreciată este.

Ecaterina Covali, realizatoare „Punți către Europa” : „Exporturile moldovenești către Suedia sunt în creștere, iar fructele noastre au ajuns până și în magazinele regale. Succesul înseamnă să construiești poduri între oameni și comunități”, afirmă jurnalista.

Ajuns la a treia ediție, „Punți către Europa” a fost realizat în colaborare cu trustul media Realitatea și cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Ediția poate fi urmărită în această seară, la ora 17:00 dar și la 23:00 la RLIVE TV.

Toate edițiile proiectului ”Punți către Europa” le puteți urmări AICI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#integrare europeană #Macron #Punți către Europa

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.