Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi Raportul nr. 4 al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, care acoperă perioada 11–24 septembrie. Documentul include constatări privind finalul campaniei, comportamentul competitorilor și transparența finanțării activităților electorale.

Una dinte constatări vizează decizia Curții de Apel Centru din 25 septembrie, prin care s-a dispus limitarea activității partidului PRIM, la solicitarea Ministerului Justiției, după suspiciuni de finanțare ilicită. Măsura afectează direct Blocul Electoral Patriotic, din care face parte PRIM, existând riscul de a încălca cota de gen din Codul electoral. Promo-LEX avertizează că acțiunile ilicite ale unui partid constituent nu ar trebui să ducă la anularea automată a înregistrării blocului electoral, recomandând tratament egal și modificarea legislației pentru a permite ajustarea listelor de candidați chiar și mai aproape de ziua votului.

În perioada monitorizată, concurenții au desfășurat 1.984 de activități de campanie, cu 50% mai multe decât la început. Cele mai active formațiuni au fost PAS și BE Patriotic (aproximativ 26% fiecare). Activitățile s-au concentrat pe distribuirea materialelor informative (68%) și întâlnirile directe cu alegătorii (22%). Promo-LEX a documentat 1.754 de cazuri de publicitate electorală, inclusiv 37 de cazuri de amplasare ilegală a materialelor, vizând în special PAS și PN.

Raportul semnalează 84 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, cele mai multe se referă la PAS. Printre exemple: atribuirea meritelor pentru proiecte finanțate din bani publici sau implicarea funcționarilor în campanie în timpul orelor de muncă. Totodată, au fost documentate cel puțin șase cazuri de implicare a cultelor religioase în campanie, prin mesaje difuzate pe Telegram sau participarea candidaților la slujbe religioase.

Promo-LEX a identificat cel puțin trei cazuri de intimidare și 15 entități terțe implicate în promovarea narativelor electorale, inclusiv rețele coordonate din Federația Rusă. Observatorii au constatat și comportament inautentic coordonat pe rețelele sociale, precum conturi false, pagini clonă sau videoclipuri generate prin AI.

Între 8–21 septembrie, veniturile declarate ale partidelor au însumat 23,8 milioane lei, provenind în principal din donații ale persoanelor fizice. Cele mai mari sume au fost declarate de PAS, BE Patriotic, PN și BE Alternativa. Cheltuielile raportate au fost de aproximativ 23 milioane lei, majoritatea direcționate către publicitate TV, radio și materiale promoționale. Promo-LEX a identificat însă cheltuieli neraportate de cel puțin 693.243 lei, în special pentru campanii online.

Între 5–18 septembrie, au fost documentate 72 de cazuri de discurs de ură, vizualizate de peste 2,6 milioane de persoane. Acestea au vizat criterii precum apartenența politică, orientarea sexuală, etnia sau genul. Printre autorii mesajelor homofobe, sexiste sau xenofobe se numără candidații Constantin Cojocari, Ion Ceban, Renato Usatîi și Victoria Furtună. Promo-LEX atrage atenția că discursurile discriminatorii și instigările la violență au afectat coeziunea socială și demnitatea grupurilor vizate.

Raportul este elaborat în cadrul Misiunii de observare a alegerilor parlamentare, susținută financiar de Suedia, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Franța și Consiliul Europei, sub egida Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri parlamentare #misiuni de observare #Promo-Lex #raport

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.