Astăzi, 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova își aleg noul Parlament – organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului. Este cel de-al unsprezecelea scrutin parlamentar organizat de la proclamarea independenței.

La urne sunt așteptați peste 3,2 milioane de alegători. Mandatul celor 101 deputați noi aleși va fi de patru ani, iar votul se desfășoară în baza principiilor universale, egale, directe, secrete și liber exprimate.

În premieră, pentru un scrutin legislativ, cetățenii moldoveni din diaspora pot vota prin corespondență, în zece state selectate, dacă s-au înregistrat prealabil până la 14 august 2025.

În total, pentru acest scrutin, au fost deschise 2274 de secții de votare: 1961 pe teritoriul țării, 301 în străinătate și 12 pentru locuitorii din stânga Nistrului. În Capitală și în suburbii funcționează 313 secții de vot.

Pentru a fi validat, scrutinul necesită participarea a cel puțin o treime din alegătorii înscriși în liste.

Accesul formațiunilor politice în Parlament depinde de pragul electoral stabilit de legislație: 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.

În cadrul scrutinului parlamentar din 28 septembrie cetățenii vor alege din 21 de concurenți electorali: 14 partide politice, trei blocuri și patru candidați independenți.

#28 septembrie #alegeri 2025 #alegeri parlamentare

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.