Bucureștiul găzduiește, în perioada 2–5 octombrie 2025, cea de-a 10-a ediție a Summitului RePatriot, cel mai important forum dedicat românilor de pretutindeni. Evenimentul aniversar se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și reunește peste 300 de antreprenori, investitori, lideri comunitari și profesioniști din țară și din diaspora.

Deschiderea oficială are loc joi, 2 octombrie, la ora 14:00, în Sala Galeriile Madrigal de la Palatul Parlamentului, unde sunt așteptate discursurile oficialităților, dar și Gala Top 100 Români de Pretutindeni RePatriot, un moment de recunoaștere a excelenței românești din întreaga lume.

Un deceniu de construcție și inspirație

În cei 10 ani de activitate, RePatriot a reușit să transforme dorul de acasă într-o forță pentru dezvoltarea României, aducând împreună peste 14.000 de antreprenori și profesioniști din toată lumea.

„Am mers milioane de mile în toate colțurile lumii, am câștigat prieteni, am generat investiții și am pledat cu tărie pentru România”, a declarat Marius Bostan, antreprenor și inițiator RePatriot.

„RePatriot a crescut an de an și a ajuns să inspire multe alte inițiative generoase. Am demonstrat că atunci când românii se unesc în jurul unor valori solide, pot mobiliza resurse și pot aprinde speranțe”, a subliniat Felix Pătrășcanu, Vicepreședinte Romanian Business Leaders și unul dintre liderii RePatriot.

Top 100 Români de Pretutindeni – modele de excelență

Unul dintre momentele definitorii ale Summitului este premierea Top 100 Români de Pretutindeni – inițiativă prin care sunt recunoscute realizările celor care, prin muncă și talent, au devenit ambasadori ai excelenței românești în știință, cultură, afaceri sau sport.

Top 100 nu este doar un clasament, ci o hartă a inspirației, ce arată puterea și diversitatea comunității românești globale.

Inițiative strategice pentru viitor

Summitul RePatriot 2025 este și un catalizator de idei și proiecte strategice:
România ca hub digital și energetic – investiții în centre de date, AI și energie;
StartUp România – inovație, accelerare, capital și diaspora ca investitor și mentor;
Turism experiențial și redescoperirea satului românesc;
Diaspora, percepții și manipulare – cercetări sociologice despre relația românilor de peste hotare cu țara.
De asemenea, vor fi premiate companiile performante după modelul Baldrige Excellence Framework (SUA), recunoscut la nivel mondial pentru creșterea competitivității în afaceri, administrație și educație.
Agenda completă este disponibilă AICI.

România și Republica Moldova – împreună pentru viitor

Summitul transmite un mesaj puternic de unitate: românii formează o singură diasporă – inteligentă, harnică și conectată la plaiurile natale.

„Trăim vremuri pline de încercări, dar și de speranță. Rezultatul din Republica Moldova ne dă curaj și încredere. Viitorul nostru depinde de unitate și cooperare – acesta este sensul RePatriot”, a afirmat Marius Bostan.

La 10 ani de existență, mesajul RePatriot este simplu și ferm: Credem în România.

Despre RePatriot și RBL

RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders (RBL), menită să conecteze românii de pretutindeni cu patria și cu oportunitățile României. Lansat în 2015, RePatriot a crescut din dorința de a transforma distanța în dialog și dorul în acțiune.

Romanian Business Leaders (RBL) este vocea liderilor din mediul privat de afaceri pentru construcția unei Românii responsabile și prospere, prin proiecte dedicate antreprenoriatului, educației și bunei guvernări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#romani de pretutindeni #Summitul RePatriot

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.