Peste 9.000 de copii din Indonezia au suferit intoxicații alimentare în perioada ianuarie–septembrie 2025, după ce au consumat mese școlare gratuite, potrivit Agenției pentru alimente și medicamente. Cifra este semnificativ mai mare decât estimările anterioare ale autorităților, care raportaseră 6.000 de cazuri, scrie Agerpres.

Situația a stârnit critici publice și îngrijorări în rândul organizațiilor din domeniul sănătății, care solicită suspendarea programului guvernamental de mese gratuite pentru elevi, în valoare de 10 miliarde de dolari. Programul, lansat de președintele Prabowo Subianto, a fost apărat de acesta, care a subliniat că rata cazurilor raportate este relativ mică în raport cu numărul total de beneficiari.

Președintele Agenției pentru alimente și medicamente, Taruna Ikrar, a declarat în cadrul unei audieri parlamentare că au fost înregistrate 103 incidente de intoxicații alimentare, care au afectat 9.089 de copii. Cele mai multe cazuri au fost semnalate după luna iulie, fiind legate de bucătării nou-înființate, fără experiență, care au operat mai puțin de o lună.

Investigațiile au evidențiat mai multe nereguli: distribuirea alimentelor la patru ore după preparare, depozitarea necorespunzătoare a ingredientelor și lipsa instruirii în domeniul igienei alimentare. În plus, unele bucătării cumpără produsele cu patru zile înainte de utilizare, încălcând procedurile care prevăd un termen de două zile.

Potrivit șefului Agenției naționale pentru nutriție, Dadan Hindayana, care coordonează programul, creșterea numărului de cazuri din ultimele două luni este legată de nerespectarea standardelor de siguranță alimentară.

În Parlament, oficialii au atras atenția asupra faptului că doar 36 dintre cele 8.000 de bucătării implicate în program dețin certificate de igienă. Unii parlamentari au propus ca numărul elevilor deserviți de fiecare bucătărie să fie redus, pentru a preveni incidente similare în viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agenția pentru alimente #beneficiari #cazuri de intoxicatie

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.