Polonia va prelungi controalele la frontierele cu Germania şi Lituania, reintroduse în vara 2025, până pe 4 aprilie 2026, a anunţat Ministerul de Interne de la Varşovia, relatează G4media.ro.

Varșovia a introdus aceste controale la frontierele cu Germania şi Lituania în luna iulie, după ce alte câteva ţări ale Uniunii Europene au adoptat măsuri similiare de reintroducere a controalelor la graniţă pentru a stopa migraţia ilegală.

Polonia se confruntă cu o criză a migranţilor orchestrată de Belarus şi Rusia la frontiera sa de est din anul 2021. Ambele ţări neagă că ar încuraja migranţii să treacă graniţa.

Potrivit sursei citate, controalele la frontieră au fost reintroduse pentru o perioadă iniţială de o lună şi apoi prelungite pentru încă două luni în august. Ministerul de Interne polonez a confirmat că noua prelungire va intra în vigoare pe 5 octombrie şi va dura până pe 4 aprilie 2026.

„Prelungim controalele la frontierele cu Germania şi Lituania pentru a monitoriza ruta de migraţie care duce din ţările baltice, prin Polonia, către Europa de Vest. Reţinem persoane care încearcă să introducă ilegal migranţi în Occident”, a declarat ministrul de interne, Marcin Kierwinski, într-un comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul a declarat că, în primele opt luni ale anului 2025, au fost înregistrate aproape 25.000 de tentative de trecere ilegală a frontierei la graniţa dintre Polonia şi Belarus. Grănicerii au reţinut aproape 500 de cetăţeni ai unor ţări terţe care au trecut ilegal graniţa din Lituania în Polonia, a precizat acesta.

Peste 2.100 de persoane au fost reţinute pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei din Polonia în Germania, inclusiv aproape 550 de străini care trecuseră anterior ilegal graniţa dintre Polonia şi Belarus.

#controale prelungite #frontiere #Germania #Lituania #Polonia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.