Peste 9.000 de copii din Indonezia au suferit intoxicații alimentare în perioada ianuarie–septembrie 2025, după ce au consumat mese școlare gratuite, potrivit Agenției pentru alimente și medicamente. Cifra este semnificativ mai mare decât estimările anterioare ale autorităților, care raportaseră 6.000 de cazuri, scrie Agerpres.

Situația a stârnit critici publice și îngrijorări în rândul organizațiilor din domeniul sănătății, care solicită suspendarea programului guvernamental de mese gratuite pentru elevi, în valoare de 10 miliarde de dolari. Programul, lansat de președintele Prabowo Subianto, a fost apărat de acesta, care a subliniat că rata cazurilor raportate este relativ mică în raport cu numărul total de beneficiari.

Președintele Agenției pentru alimente și medicamente, Taruna Ikrar, a declarat în cadrul unei audieri parlamentare că au fost înregistrate 103 incidente de intoxicații alimentare, care au afectat 9.089 de copii. Cele mai multe cazuri au fost semnalate după luna iulie, fiind legate de bucătării nou-înființate, fără experiență, care au operat mai puțin de o lună.

Investigațiile au evidențiat mai multe nereguli: distribuirea alimentelor la patru ore după preparare, depozitarea necorespunzătoare a ingredientelor și lipsa instruirii în domeniul igienei alimentare. În plus, unele bucătării cumpără produsele cu patru zile înainte de utilizare, încălcând procedurile care prevăd un termen de două zile.

Potrivit șefului Agenției naționale pentru nutriție, Dadan Hindayana, care coordonează programul, creșterea numărului de cazuri din ultimele două luni este legată de nerespectarea standardelor de siguranță alimentară.

În Parlament, oficialii au atras atenția asupra faptului că doar 36 dintre cele 8.000 de bucătării implicate în program dețin certificate de igienă. Unii parlamentari au propus ca numărul elevilor deserviți de fiecare bucătărie să fie redus, pentru a preveni incidente similare în viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agenția pentru alimente #beneficiari #cazuri de intoxicatie

Speranţa de viaţă la nivel mondial este pe cale să-şi recâştige nivelul de dinaintea pandemiei de Covid-19 – 73,3 ani, dintre care 62,8 în stare bună de sănătate – dar perspectivele privind anii trăiţi în stare bună de sănătate se redresează mai lent, potrivit celor mai recente date globale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicate vineri, relatează AFP, transmite News.ro.

Speranţa de viaţă la nivel mondial a atins 73,3 ani în 2023, foarte aproape de cei 73,4 ani înregistraţi în 2019, înainte de pandemia de Covid-19, potrivit raportului anual al OMS privind statisticile sanitare mondiale. În 2021, aceasta scăzuse la 71,5 ani.

„A trăi mai mult este una dintre marile realizări ale sănătăţii publice”, a declarat într-un comunicat dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize şi IA al OMS.

Însă speranţa de viaţă nu este totul: mai trebuie să facem faţă „următoarei provocări”, şi anume „să garantăm că aceşti ani suplimentari sunt trăiţi în condiţii bune de sănătate, adaptând în acelaşi timp sistemele de sănătate pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale populaţiei”, a adăugat el.

Potrivit ONU, speranţa de viaţă petrecută în stare bună de sănătate s-a redresat mai lent, ajungând la 62,8 ani în 2023, adică un nivel cu 0,4 ani mai mic decât cel din 2019.

Între 2000 şi 2023, indică OMS, zona Americii a înregistrat cele mai mari creşteri ale riscului de mortalitate şi ale pierderii de ani de viaţă în stare bună de sănătate, în timp ce regiunea Pacificului de Vest a cunoscut o „scădere considerabilă”.

În acelaşi timp, o tendinţă de fond relevă o predominanţă tot mai mare a bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, respiratorii, diabetul sau boala Alzheimer, care reprezintă o proporţie tot mai mare din decese. Astfel, în 2023, acestea erau responsabile de 74 % din decesele la nivel mondial, faţă de 58 % în 2000, iar în acelaşi an, pentru prima dată, bolile transmisibile reprezentau mai puţin de jumătate din totalul deceselor în ţările cu venituri mici, marcând astfel o nouă etapă a tranziţiei epidemiologice mondiale.