CNI Moldinsolv despre practica europeană în domeniul insolvabilității imobiliare și protecției cumpărătorilor: Când va prelua R. Moldova aceste practici?

Insolvabilitate este o procedură care are menirea de a salva afacerile aflate în situații dificile. În R. Moldova acest proces devine tot mai cunoscut, iar oamenii de afaceri apelează la acest instrument pentru a depăși situațiile de criză. Or, a fi antreprenor nu înseamnă doar succes. A fi antreprenor adesea înseamnă a face față provocărilor, a rezista în cazuri de criză. Cu regret insolvabilitatea nu se focusează doar pe una sau alte domenii și nu ține neapărat de antreprenor sau de țara în care el locuiește. Ceea ce face diferența, este abordarea și modalitatea de a face față, transmite Oficial.md.

În procesul de aderare la Uniunea Europeană, R. Moldova își va ajusta legislația la aquis-ul comunitar, inclusiv la capitolul ce ține de insolvabilitate. Președintele Centrului Național de Instruire în Insolvență Moldinsolv, Irina Selevestru și-a propus să analizeze diferite situații din țările Uniunii Europene pentru a aduce în evidența metodele de depășire a situațiilor dificile. În mare măsură aceste informații ne vor ajuta să ne aliniem mai conștient la legislația UE în materie de insolvență.

Insolvabilitatea imobiliară. Exemplul Luxemburgului

Vom începe cu insolvabilitatea imobiliară în Luxemburg – țara, unde creșterea economică în 2023 a fost negativă (-0.7% conform OECD ), in 2024 a fost de 1% și se preconizează o recuperare, estimată la 2.7% în 2025. Astfel, în 2023 a dat faliment Grupul imobiliar Cenaro, Manuel Cardoso, iar falimentul numit „Ouschterbuer” a lăsat zeci de cumpărători cu locuințele neterminate și cu mari semne de întrebare după cum ne relatează RTL Today.
Proiectul „Ouschterbuer” prevedea 15 apartamente și 26 de case. După insolvența dezvoltatorului Capelli (subsidiara Oschterbour SA), 19 locuințe au rămas nefinalizate. Cumpărătorii au plătit avansuri consistente, dar construcția s-a blocat. Rezultatul? Contracte semnate, dar fără certitudinea livrării locuinței.

Cum sunt protejați cumpărătorii?

1. Prin garanții de finalizare semnate cu companii de asigurare
2. Prin garanții de rambursare semnate de asemenea cu companii de asigurare.

Cum continuă proiectele?

Una din metode este ”preluarea” construcției de o altă companie care continuă construcțiile din contul garanțiilor de finalizare primite de creditori de la companiile de asigurare. O altă posibilitate este finalizarea lucrărilor de către însăși creditori. Deși companiile de asigurări înțeleg nevoia de a finaliza de către creditori casele neterminate, ele descurajează puternic această abordare din cauza riscurilor semnificative implicate.

Franța și modelul VEFA – protecția cumpărătorilor

În Franța, achizițiile imobiliare de tip Vente en l’État Futur d’Achèvement (VEFA) – adică „vânzare într-o stare viitoare de finalizare” – sunt reglementate printr-un sistem solid de garanții. Aceste garanții sunt obligatorii și oferite de bănci sau companii de asigurări. Ele transformă cumpărarea „pe planșetă” într-o tranzacție mai sigură, chiar și atunci când dezvoltatorul intră în dificultăți financiare.

Două garanții-cheie ale VEFA: Garanția de finalizare (Garantie d’achèvement): Asigură că imobilul va fi construit până la capăt, indiferent de falimentul dezvoltatorului. Garanția de rambursare (Garantie de remboursement): Dacă proiectul nu se finalizează, cumpărătorii își primesc banii înapoi. De ce contează aceste garanții? Siguranță financiară pentru cumpărători: economiile lor nu dispar în caz de insolvență. Încredere pe piața imobiliară: cumpărătorii se simt protejați și îndrăznesc să investească. Responsabilizare a dezvoltatorilor: doar cei serioși pot atrage finanțare și parteneriate cu bănci/asigurători.

Ce lipsește în Moldova? Spre deosebire de Franța, Moldova nu are un sistem VEFA obligatoriu. Astfel, cumpărătorii sunt vulnerabili, insolvențele imobiliare duc la pierderi directe pentru cetățeni, încrederea în piața imobiliară este afectată.

Concluzie – o lecție europeană

Insolvabilitatea nu este doar un termen juridic, ci o realitate care afectează viața oamenilor, nu e vorba doar de companii, ci de familii, economii și vise puse în joc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Garanțiile VEFA sunt exemplul perfect că legea poate fi un scut pentru cetățeni, nu doar un cadru birocratic, iar adoptarea unor garanții similare cu cele din Franța ar putea transforma achizițiile imobiliare într-un proces sigur, transparent și protejat.

#cumparatori #insolvabilitate #Moldova #practica europeana

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.