Președinta Maia Sandu participă astăzi, 2 octombrie, la Summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga. Evenimentul este găzduit de prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen.

„Sunt onorat să mă alătur astăzi colegilor lideri europeni, la invitația lui @Statsmin. Mette Frederiksen, la summitul Comunității Politice Europene. Cu un mandat ferm din partea cetățenilor noștri, sunt aici pentru a avansa calea Moldovei către aderarea la UE și pentru a promova pacea în regiunea noastră”, a transmis șefa statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maia Sandu va participa în perioada 1-2 octombrie 2025 la Summitul Comunității Politice Europene care se va desfășura la Copenhaga. În acest moment, Danemarca asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Șefa statului va susține o intervenție la sesiunea de deschidere a reuniunii și, pe parcursul summitului, va avea întrevederi bilaterale și multilaterale cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern. Principalele subiecte de discuție vor fi avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în urma mandatului ferm primit de la cetățeni la alegerile din 28 septembrie, dezvoltarea economică a țării, precum și pacea și securitatea regională.

Maia Sandu participă la Summitul Comunității Politice Europene

#Copenhaga #Maia Sandu #Summitul Comunității Politice Europene

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.