China se pregătește să lanseze primul centru de date subacvatic comercial din lume, un proiect inovator care ar putea transforma industria IT și reduce semnificativ consumul de energie. O capsulă de dimensiuni mari, echipată cu servere, va fi amplasată pe fundul mării în apropiere de Shanghai, unde curenții oceanici vor oferi un sistem natural de răcire, eliminând nevoia unor instalații tradiționale de climatizare, costisitoare din punct de vedere energetic.

Proiectul, susținut de guvernul chinez, ar putea reduce cu până la 90% energia necesară pentru răcirea echipamentelor și face parte din strategia Beijingului de a dezvolta o infrastructură digitală mai ecologică.

Site-urile și aplicațiile din întreaga lume se bazează pe centre fizice de date pentru stocarea informațiilor, iar creșterea rapidă a utilizării inteligenței artificiale a generat o cerere foarte mare pentru aceste facilități.

„Operațiunile subacvatice prezintă avantaje naturale”, a explicat Yang Ye, reprezentant al companiei maritime Highlander, care, împreună cu firme de construcții de stat, dezvoltă un proiect în Shanghai. Serverele subacvatice sunt răcite în mod natural de curenții oceanici, evitând astfel consumul mare de energie necesar răcirii tradiționale sau evaporării apei folosite în centrele de date terestre.

Microsoft a testat această tehnologie în 2018, în largul coastelor Scoției, însă proiectul chinez, care urmează să fie scufundat la mijlocul lunii octombrie, este unul dintre primele inițiative comerciale din lume. Noul centru de date va deservi clienți precum China Telecom și o companie de stat specializată în calcul AI, făcând parte din strategia guvernamentală de reducere a amprentei de carbon în infrastructura digitală.

Proiectele de acest tip urmăresc să demonstreze fezabilitatea tehnologică, potrivit expertului Shaolei Ren de la Universitatea California Riverside. Microsoft nu a continuat comercial această tehnologie după testul scoțian, însă Ren atrage atenția asupra provocărilor majore de construcție și a preocupărilor ecologice ce trebuie depășite înainte de implementarea pe scară largă. În China, inovațiile sunt susținute prin subvenții guvernamentale; Highlander a primit 40 milioane yuani pentru un proiect similar în provincia Hainan, care funcționează în prezent.

Construcția centrului subacvatic s-a dovedit mai dificilă decât s-a anticipat, după cum a spus inginerul Zhou Jun. Capsula este construită pe uscat în componente, apoi asamblată și instalată în mare, energia fiind asigurată aproape integral de parcuri eoliene locale, cu peste 95% provenind din surse regenerabile. Provocarea principală este menținerea serverelor uscate și protejarea împotriva coroziunii apei sărate, rezolvată printr-un strat de oțel acoperit cu fulgi de sticlă. Un lift va conecta capsula cu un segment aflat deasupra apei pentru accesul echipelor de mentenanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, conexiunea la internet între un centru offshore și țărm este mult mai complexă decât în cazul serverelor terestre, iar centrele submarine pot fi vulnerabile la atacuri acustice prin unde sonore transmise în apă, conform cercetărilor din Japonia și SUA.

În privința impactului ecologic, încălzirea apei cauzată de aceste centre ridică întrebări despre efectele asupra ecosistemelor marine.

#centru subacvatic #china #ecosisteme

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.