Un nou tren internațional direct pe ruta Kiev – Ungheni – București Nord va fi introdus în circulație începând cu data de 10 octombrie 2025, anunță CFR Călători. Măsura are ca scop facilitarea legăturii feroviare între România și Ucraina, în contextul intensificării cooperării regionale.

Trenul internațional IR 99/401 va pleca din Kiev la ora 06:30 și va ajunge în București Nord a doua zi, la ora 06:47. Acesta va circula începând cu noaptea de 10 spre 11 octombrie 2025. La retur, trenul IR 402/100 va pleca din București Nord la ora 19:10 și va ajunge la Kiev a doua zi, la ora 19:34, circulația fiind programată să înceapă din noaptea de 11 spre 12 octombrie.

Prețul unei legitimații de călătorie între București Nord și Kiev, la vagon de dormit cu patru paturi în cabină, este de 73,4 euro.

CFR Călători recomandă pasagerilor să consulte site-ul oficial pentru informații suplimentare privind circulația trenurilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#călătorie cu trenul #circulatie #pasageri

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.