Pe măsură ce roboții sunt construiți pentru a fi din ce în ce mai sociali și proiectați pentru a face față la nevoia noastră de conexiuni emoționale, un cercetător în etica inteligenței artificiale avertizează că omenirea poate ajunge să fie exploatată. Cercetătoarea MIT Media Lab, Kate Darling, expert în etică tehnologică și relațiile și interacțiunile dintre oameni și roboți, a declarat pentru presa internațională că modul în care vorbim și gândim despre roboți astăzi – ca încercări de a recrea umanitatea – deschide noi căi de a manipula sau profita de oameni.

„Îmi fac griji că companiile pot încerca să profite de oamenii care folosesc această tehnologie foarte convingătoare din punct de vedere emoțional”, a declarat Darling pentru The Guardian. „De exemplu, un robot sexual te exploatează în momentele tale vulnerabile, cu o achiziție convingătoare în aplicație”.

Similar cu modul în care am interzis publicitatea subliminală în unele locuri, este posibil să dorim să luăm în considerare manipularea emoțională care va fi posibilă cu roboții sociali.

Darling a explicat mai departe – problema este că companiile care dezvoltă algoritmi de inteligență artificială sau sisteme asemănătoare omului se pierd în presupusa lor sofisticare tehnologică și nu își asumă responsabilitatea pentru acțiuni greșite, deoarece încearcă să mențină mașinăriile la standardele umane.

„Îmi fac griji că se oferă prea multă libertate companiilor”, a spus Darling. „În cazul biciclistului ucis de o mașină Uber cu pilot automat, în 2018, șoferul de rezervă a fost considerat responsabil în locul producătorului. Argumentul din partea companiilor este că nu ar trebui să fie responsabili pentru învățarea tehnologiei, deoarece nu sunt capabili să prevadă sau să planifice toate posibilitățile”.

În schimb, sugerează ea, ar trebui să tratăm roboții și algoritmii de inteligență artificială în mod similar cu modul în care facem animalele. Această metaforă s-ar putea descompune un pic, având în vedere exemplul ei de robot sexual, dar ideea este să înțelegem că oricare ar fi scopul acestor mașinării, va fi întotdeauna diferit de ceea ce oamenii reali pot oferi. Iar abordarea relațiilor cu roboții și cu inteligența artificială care există în orice aspect al vieții noastre, având în vedere acest lucru, va face o experiență mai benefică și mai puțin manipulativă.

„Animalele și roboții nu sunt la fel, dar analogia ne îndepărtează de preconcepția persistentă robot-uman”, a spus Darling. „Ne deschide mintea către alte posibilități – faptul că roboții pot fi partenerii noștri – și ne permite să vedem câteva dintre alegerile pe care le avem în conturarea modului în care folosim tehnologia”.

#omenire #robot

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.