Școlile și grădinițile din București, precum și cinci județe Ilfov, Giurgiu, Constanța, Ialomița și Călărași vor fi închise miercuri, 8 octombrie, din cauza codului roșu de ploi abundente, care intră în vigoare în această noapte. Potrivit presei române, cursurile se vor desfășura în regim online.

Capitala României și cele cinci județe sunt sub cod roșu de ploi torențiale, valabil până miercuri după-amiază. Meteorologii vorbesc chiar despre un potop record, ca urmare a ciclonului Barbara, care avansează spre Marea Neagră. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență avertizează populația să evite, pe cât posibil, deplasările pe toată perioada codului roșu.

„Şcolile Municipiului Bucureşti vor fi închise pe perioada Codului Roşu, începând cu mâine. Mâine se închid. Acum suntem, în momentul acesta, în discuţii în Comitetul de Situaţii de urgenţă al Municipiului Bucureşti.

Înclinăm, toate forţele de ordine şi toate administraţiile, ca să fie închise şcolile pe perioada Codului Roşu, la fel ca în celelalte judeţe, pentru că nivelul şi volumul de apă care s-a anunţat este unul foarte mare şi ar crea mari probleme dacă mâine bucureştenii ar pleca de la muncă pentru a putea să-şi ridice copiii de la şcoală”, a declarat primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, scrie Observatornews.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Meteorologii au extins avertizarea cod roşu de ploi torenţiale şi abundente, astfel că aceasta vizează, până miercuri, la ora 15:00, judeţele Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov şi municipiul Bucureşti, unde se vor acumula cantităţi de apă de 80-100 şi izolat 120-140 de litri pe metrul pătrat.

Alte 14 judeţe din Muntenia, jumătatea sudică a Moldovei, Dobrogea, sud-estul Transilvaniei şi al Olteniei se vor afla sub Cod portocaliu de ploi, în timp ce judeţe din Dobrogea, Muntenia, jumătatea de sud a Moldovei şi din zona Carpaţilor de Curbură se află sub incidenţa unui Cod galben. În Bucureşti, vremea va fi închisă şi deosebit de rece şi va ploua, scrie sursa citată.

#București #județe #ploi puternice #Romania #scoli inchise

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.