GENDERDOC-M salută adoptarea noii Strategii pentru egalitate 2026–2030 a Comisiei Europene, care extinde drepturile persoanelor LGBTIQ+ și promovează recunoașterea identității de gen indiferent de vârstă. Organizația, care luptă pentru drepturile comunității LGBTQ+ din Republica Moldova, consideră că noua strategie reprezintă un angajament ferm pentru combaterea urii și discriminării în Europa”, care oferă „mai multă protecție, mai multă egalitate și mai multă implicare”, transmite Newsmaker.md.

Totodată, GENDERDOC-M susține că documentul are trei obiective principale: protecție împotriva violenței offline și online; drepturi egale pentru persoanele LGBTIQ+ în toate domeniile vieții și implicarea întregii societăți în promovarea egalității.

„Comisia invită toate statele membre să adopte strategii naționale LGBTIQ+. Moldova este și ea vizată, mai ales în contextul angajamentelor europene asumate de țară. Egalitatea nu e opțională. E un drept”, a notat organizația pe pagina sa oficială de pe rețele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ziarului britanic The Telegraph, citat de G4Media, noua Strategie pentru egalitatea LGBTIQ+ 2026 – 2030, prezentată pe 8 octombrie de Comisia Europeană, propune eliminarea oricărei limite de vârstă pentru recunoașterea legală a genului și interzicerea terapiilor prin care se verifică dorința reală a copiilor de a-și schimba sexul.

Documentul urmărește armonizarea legislațiilor naționale privind recunoașterea identității de gen. Comisia încurajează astfel statele membre să adopte proceduri bazate pe autodeterminare, fără intervenții medicale sau restricții de vârstă, în conformitate cu hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului. Sursa citată notează că strategia nu este obligatorie pentru statele membre UE, ci reprezintă o recomandare pentru guvernele naționale, care pot să o adopte sau să o ignore.

#adoptare #Comisia Europeană #egalitate #LGBTIQ #strategie

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.