Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a participat joi seara, 9 octombrie curent, la premiera filmului moldovenesc „Puterea Dragostei”, regizat de Ivan Naniev. Edilul a fost însoțit de soția sa, Tatiana Ceban, cei doi fiind prezenți printre invitații speciali ai evenimentului care a avut loc la Cineplex Chișinău.

Înainte de proiecție, colegul de la RLIVE TV Traian Stoianov a prins câteva declarații. Primarul a vorbit despre importanța susținerii cinematografiei naționale și despre potențialul imens al artiștilor din Republica Moldova.

„Trebuie să spun că mă bucur. Nu că sunt uimit. Aș vrea să fiu uimit ca orice producție să fie pentru publicul lor, cât mai des, prezentată, creată și să putem savura, pentru că avem foarte mult talent — atât la capitolul regie, cât și la capitolul actorie, tot ce ține de cinematografie”, a declarat Ion Ceban.

Edilul a subliniat că una dintre marile probleme ale domeniului cultural este lipsa finanțării constante.

„Păcat că puțin se investește în acest domeniu. Sperăm că atât mediul privat, cât și cel public își pot coagula eforturile”, a spus primarul, adăugând că Primăria Chișinău „a fost și va rămâne un partener” pentru astfel de inițiative artistice.

În același context, Ion Ceban a anunțat că în proiectul de buget al municipalității este prevăzută o linie specială de sprijin pentru producțiile culturale locale: „Eu sper foarte mult ca să fie aprobat și bugetul, pentru că am avut și o linie bugetară pentru a susține astfel de proiecte. Sper sincer să fie o linie bugetară substanțială, ca să putem susține aceste proiecte și să se întâmple”.

Întrebat de Traian Stoianov dacă cinefilii și creatorii de film pot conta în continuare pe sprijinul administrației municipale, Ceban a afirmat că Primăria a fost mereu alături de artiști. „Primăria susține orice inițiativă și a susținut întotdeauna. Din prima zi a primului mandat nu am făcut diferență între artiști, între oameni de creație, și chiar ne dorim foarte mult ca acest lucru să fie în dezvoltare continuă în Republica Moldova”, a subliniat acesta.

„Puterea Dragostei” este realizată de Shepherd Company, Butnaru FILMS și Realitatea Film, în parteneriat cu instituții și branduri de renume, între care Primăria Municipiului Chișinău, Poliția Republicii Moldova, Porsche Center Moldova, Castel Mimi Wine Resort și Radisson Blu Leogrand Hotel Chișinău.

Scenariul îl are în prim-plan pe Artur Niciveev, un fost om de afaceri care își dorește să își protejeze familia și să lase trecutul în urmă. Destinul îi este însă tulburat atunci când intră în posesia unor dovezi compromițătoare despre politicieni influenți și devine ținta unui complot. Situația se complică și mai mult atunci când fiul său anunță logodna cu misterioasa Carolina, declanșând un șir de conflicte de familie și confruntări periculoase.

Biletele pot fi achiziționate online de pe site-ul oficial Realitatea Film.

#Ion Ceban #Puterea Dragostei

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.