Astăzi – 9 OCTOMBRIE – are loc premiera filmului „Puterea Dragostei”, continuarea producției „Puterea Probabilității”. Regizat de Ivan Naniev, noua peliculă autohtonă va fi proiectată în cinematografele din Republica Moldova, nu înainte de un show cu fast.

VIDEO Actrița Giasti Sirah a slăbit 10 kg pentru rolul din filmul „Puterea Dragostei”: „M-am simțit ca la Hollywood”

Trailerul lansat recent anunță o poveste dramatică și plină de tensiune, unde emoția, acțiunea și suspansul se împletesc într-un thriller cu accente filozofice și sociale. Regizorul Naniev spune că a ales să continue povestea, dar prin alte personaje, pentru a arăta „puterea dragostei în toate formele ei”. Pelicula explorează teme morale și sociale, prezentând confruntarea unui om cinstit cu mafia. Deși are forma unui thriller de acțiune, filmul transmite un mesaj pozitiv și optimist.

„Aici am luat decizia să dezvolt personajele Rodion şi Artur. Filmul este despre dragoste în mai multe manifestări ale ei – între soţ şi soţie, între părinţi şi copii. Ne-am străduit să arătăm Chişinăul aşa cum spectatorul încă nu l-a văzut. Avem locaţii frumoase, oameni frumoşi şi, desigur, un film cu happy end”, a adăugat Naniev, subliniind că producția îmbină dinamismul urban cu o viziune cinematografică nouă. „Spectatorul o să aibă foarte multe emoţii plăcute, pozitive. În istoria asta de aproape două ore există şi umor, dar şi momente care pot aduce lacrimi”.

Producătorul Sergiu Scobioală de la Realitatea Film a menționat că „Puterea Dragostei” va impresiona prin ritmul alert și scenele spectaculoase de acțiune.

„Dacă ați auzit în luna mai despre filmările cu poliție, împușcături și urmăriri pe bulevardul Ștefan cel Mare, acum puteți vedea rezultatul – un film dinamic, cu mașini sport și multă tensiune”, a declarat el.

Echipa de filmare a mizat pe realism și pe o imagine cinematografică modernă, filmând în locații reale din Chișinău și folosind efecte speciale pentru a reda autenticitatea confruntărilor. „Puterea Dragostei” vine după succesul „Puterea Probabilității”, lansat în septembrie 2023, care a fost primul film moldovenesc achiziționat de HBO România. Noul proiect își propune nu doar să continue povestea, ci și să ridice standardele industriei locale de film.

Biletele pot fi achiziționate online de pe site-ul oficial Realitatea Film.

#premiera #Puterea Dragostei

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.