Omul lui Putin amenință Republica Moldova că ar putea avea aceeași soartă cu a Ucrainei. „Moldova face o greșeală gravă. Această greșeală a mai fost făcută de o altă țară și nu i-a adus nimic bun”, a declarat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al liderului de la Kremlin, transmite antena3.ro.

Moldova nu are „nimic bun de câștigat” dacă va continua politica de confruntare cu Rusia în încercarea de a-și consolida relațiile cu Europa, a afirmat Peskov, citat de agenția TASS și Moscow Times. Declarația vine după ce Chișinăul a aprobat o nouă strategie militară în care Rusia este desemnată drept „principala amenințare” la adresa securității naționale.

Peskov a afirmat că, la Kremlin, adoptarea documentului este privită ca o continuare a „liniei confruntaționale” a autorităților moldovene față de Moscova.

„Actuala conducere a Moldovei, din punctul nostru de vedere, face o greșeală gravă. Ei cred că apropierea de Europa presupune automat o antagonizare totală a Rusiei. Această greșeală a mai fost făcută de o altă țară și nu i-a adus nimic bun”, a subliniat Peskov.

Pe 8 octombrie, Guvernul Republicii Moldova a aprobat noua strategie militară până în anul 2035. Printre „riscurile și amenințările la adresa securității naționale” enumerate în document se menționează în mod special războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Moldova își exprimă îngrijorarea privind posibilitatea creării unui „coridor terestru” rusesc până la granițele sale și nu exclude „răspândirea” conflictului pe teritoriul republicii.

O altă amenințare menționată în strategie este prezența a aproximativ o mie de militari ruși în regiunea separatistă Transnistria. În acest context, autoritățile au decis să majoreze efectivele armatei naționale cu o treime și să crească bugetul apărării până la 1% din PIB.

Documentul mai prevede trecerea la standardele NATO și precizează că statutul de neutralitate înscris în Constituție „obligă” statul să ia „toate măsurile necesare, inclusiv de natură militară, pentru propria apărare”, ceea ce permite Moldovei să participe la exerciții internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amenintare #Dmitri Peskov

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.