Partidul Politic Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc, a fost lipsit de finanțare din bugetul de stat pentru un an. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a casat parțial decizia Curții de Apel Centru și a menținut hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC), care a sancționat formațiunea, transmite IPN.

Judecătorii au respins recursurile depuse de avocații partidului, declarându-le inadmisibile, și au admis recursul CEC. Astfel, rămâne în vigoare punctul din hotărârea CEC din 3 octombrie, prin care partidul era privat de subvenții de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni.

Decizia Curții Supreme este irevocabilă și nu mai poate fi contestată.

La 3 octombrie, CEC a aprobat o hotărâre prin care Partidul Democrația Acasă a fost lipsit de alocații de la bugetul de stat pentru un an. În hotărâre se mai menționa că urmează Curtea Constituțională să decidă dacă mandatele Partidului Democrația Acasă vor fi sau nu validate. Decizia a fost luată pe baza câtorva sesizări, depuse de Partidul Acțiune și Solidaritate, Inspectoratul Național de Investigații și alte persoane.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a explicat că, la această etapă, anularea înregistrării concurentului electoral nu poate fi decisă de CEC.

PAS a semnalat că George Simion, liderul formațiunii AUR din România, interzis în Republica Moldova din motive de securitate națională, ar fi îndemnat electoratul să voteze pentru PDA. La rândul său, Inspectoratul Național de Investigații a comunicat că a monitorizat activitatea formațiunii pe rețele sociale și a identificat un șir de conturi pe platforma TikTok, care au promovat Partidul Democrația Acasă prin conținut video cu caracter de agitație electorală, inclusiv în ziua în care legea interzice astfel de activități. Totodată, unele filmulețe postate ar fi fost finanțate, deși partidul nu a prezentat informații despre surse financiare în acest sens.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSJ #Vasile Costiuc

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.