O judecătoare federală din California a ordonat administraţiei preşedintelui Donald Trump să oprească concedierile în masă în timpul perioadei de „shutdown” în care se află guvernul, timp în care va analiza afirmaţiile sindicatelor potrivit cărora reducerile de personal sunt ilegale.

În cadrul unei audieri la San Francisco, judecătoarea districtuală americană Susan Illston a aprobat cererea a două sindicate de a bloca concedierile la peste 30 de agenţii, în aşteptarea continuării litigiului.

Decizia ei a venit la scurt timp după ce directorul de buget al Casei Albe, Russell Vought, a declarat că peste 10.000 de angajaţi federali ar putea să-şi piardă locurile de muncă din cauza blocării guvernului, care a intrat miercuri în a 15-a zi.

Illston a citat în cadrul şedinţei o serie de declaraţii publice ale lui Trump şi Vought care, potrivit ei, arată motivaţii politice explicite pentru concedieri, cum ar fi afirmaţia lui Trump că reducerile vor viza „agenţiile democrate”.

„Nu poţi face asta într-o ţară în care există legi. Şi noi avem legi aici, iar lucrurile care sunt articulate aici nu sunt în conformitate cu legea”, a spus Illston, numită de fostul preşedinte democrat Bill Clinton.

Illston a spus că este de acord cu sindicatele că administraţia foloseşte în mod ilegal întreruperea finanţării guvernamentale care a început la 1 octombrie pentru a-şi duce la îndeplinire agenda de reducere a personalului guvernului federal.

O avocată a Departamentului de Justiţie al SUA, Elizabeth Hedges, a declarat că nu este pregătită să răspundă preocupărilor lui Illston cu privire la legalitatea concedierilor. În schimb, ea a susţinut că sindicatele trebuie să îşi prezinte revendicările în faţa unei comisii federale de muncă înainte de a se adresa instanţei.

Casa Albă a declarat săptămâna trecută că a început concedieri substanţiale în cadrul guvernului SUA, întrucât Trump şi-a pus în aplicare ameninţarea de a reduce personalul federal în timpul închiderii guvernului.

Aproximativ 4.100 de angajaţi din opt agenţii au fost informaţi că vor fi concediaţi până în prezent, potrivit unui document depus marţi la tribunal de către administraţie.

Federaţia Americană a Angajaţilor Guvernamentali şi Federaţia Americană a Angajaţilor statali, din comitate şi municipali susţin că implementarea concedierilor nu este un serviciu esenţial care poate fi prestat în timpul unei întreruperi a finanţării guvernamentale şi că închiderea nu justifică reduceri masive de locuri de muncă, deoarece majoritatea angajaţilor federali au fost concediaţi fără să fi fost în plată.

Republicanii lui Trump deţin majoritatea în ambele camere ale Congresului, dar au nevoie de cel puţin şapte voturi democrate pentru a adopta un proiect de lege privind finanţarea în Senat, unde democraţii insistă pentru o prelungire a subvenţiilor pentru asigurările de sănătate. Democraţii au declarat că nu vor ceda în faţa tacticii de presiune a lui Trump.

#concedieri #lege #Trump

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.