Poliția spaniolă a deschis o anchetă după dispariția unui tablou de Pablo Picasso, în timpul transportului de la Madrid la Granada, unde urma să fie expus publicului. Informația a fost confirmată joi de surse din cadrul poliției, potrivit agenției Le Figaro, scrie mediafax.ro.

Este vorba despre lucrarea „Natură moartă cu chitară”, realizată la începutul secolului XX. Pictura, evaluată la aproximativ 600.000 de euro, aparține unei colecții private și urma să fie prezentată în cadrul unei expoziții găzduite de Fundația Caja Granada, în sudul Spaniei.

Toate operele incluse în expoziție provin din colecții private, potrivit organizatorilor. Momentan, nu se cunosc detalii despre condițiile exacte în care a fost pierdut sau posibil furat tabloul.

Valoarea ridicată a lucrărilor lui Pablo Picasso le face ținte frecvente ale furturilor. În 1976, peste 100 de opere semnate de artistul spaniol au fost furate dintr-un depozit din Avignon, Franța, dar au fost recuperate ulterior.

Pablo Picasso s-a născut în 1881 la Malaga și a murit în 1973 în Mougins, Franța. Este considerat unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX și o figură esențială în istoria artei moderne.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Furt #Pablo Picasso #tablou

Ideea referendumului privind amalgamarea este respinsă de Guvern. Cabinetul de miniștri a elaborat un aviz negativ pentru proiect.

Membrii Executivului notează că reforma administrației publice locale nu este la etapa consultărilor, ci reprezintă un proces deja în derulare. Totodată, conform lor, discutarea chestiunii cu populația este o obligație legală a administrațiilor satelor și orașelor implicate în proces.

„Inițiativa legislativă nu identifică o lacună concretă a mecanismelor existente, nu demonstrează că procedurile de consultare publică și de adoptare a deciziilor la nivel local sunt ineficiente și nu explică de ce acestea ar trebui înlocuite sau dublate, în toate cazurile, prin referendum. De asemenea, nu sunt analizate alternative mai puțin costisitoare și mai flexibile, precum consultările publice extinse, audierile publice, sondajele reprezentative ori adunările satului. În lipsa unei analize a necesității și proporționalității, instituirea, printr-un referendum republican, a unei condiții generale și rigide pentru toate procesele viitoare de reorganizare administrativ-teritorială nu este justificată”, se mai arată în documentul elaborat de Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În opinia reprezentanților Guvernului, inițiativa opoziției include „o disonanță conceptuală semnificativă, întrucât nu este clar de ce locuitorii unor unități administrativ-teritoriale care nu sunt implicate în procese de amalgamare voluntară sau normativă ar trebui să se expună asupra unor procese ori chestiuni care vizează exclusiv alte unități administrativ-teritoriale (de exemplu, locuitorii municipiului Chișinău, în cazul în care acesta nu este vizat de procesul de amalgamare voluntară)”.

Membrii Executivului mai afirmă că proiectul nu stabilește de unde se vor găsi bani pentru organizarea scrutinului, iar cele două întrebări propuse nu ar forma „un obiect unic și omogen”.

La sfârșitul lunii iunie, fracțiunile de opoziție au semnat un proiect de hotărâre a Parlamentului privind organizarea unui referendum republican consultativ pe tema reformei administrației publice locale, pe 27 septembrie 2026.

Potrivit inițiativei, oamenii urmau să răspundă la două întrebări: dacă reorganizarea sau comasarea primăriilor trebuie să fie posibilă doar după consultarea și aprobarea cetățenilor din localitățile vizate și dacă reforma administrației publice locale ar trebui acceptată de cetățeni prin referendum, înainte de adoptarea legii.

#administrație publică locală #aviz #Guvern #opozitie #referendum