Prima ședință a noului Parlamenț este cunoscută drept ședința de constituire. Prima etapă a ședinței este prezentarea raportului Curții Constituționale, care confirmă rezultatele alegerilor și validează mandatele deputaților. Din acel moment, Parlamentul este considerat legal constituit.

Ulterior, deputații își formează fracțiunile și grupurile parlamentare, prin care se conturează majoritatea și opoziția. După această etapă are loc alegerea Președintelui Parlamentului, care preia conducerea ședinței.

Ceremonia de învestire este una simbolică, decanul de vârstă, în acest caz, Zinaida Greceanîi îi înmânează noului președinte Stindardul Parlamentului, purtat de Garda de Onoare.

Ședința continuă cu alegerea vicepreședinților Parlamentului, iar ulterior se trece la formarea Biroului permanent, organul de conducere internă care decide componența comisiilor parlamentare permanente. Deputații vor fi repartizați în aceste comisii potrivit domeniilor de activitate și proporțional cu reprezentarea fiecărei fracțiuni.

Prin parcurgerea acestor pași, noul Parlament își finalizează procesul de constituire și devine pe deplin funcțional.

Stindardul Președintelui Parlamentului este unul dintre simbolurile de stat ale țării.

El reprezintă o pânză pătrată, de culoare roșie, încadrată de o bordură în culorile naționale — albastru, galben și roșu. În centrul pânzei se află Stema de Stat, cu acvila de aur, iar marginea este decorată cu franjuri aurii. Sub pânză se află o plăcuță personalizată din aur, gravată cu numele și prenumele Președintelui Parlamentului și data alegerii în funcție. Aceasta este înlocuită odată cu alegerea unui nou președinte.

Originalul Stindardului se păstrează în biroul Președintelui Parlamentului și este scos în public doar la ceremonii oficiale. La încheierea mandatului, Președintelui Parlamentului i se înmânează o copie a Stindardului, în semn de recunoștință pentru exercitarea funcției.

Învestirea Președintelui nou-ales al legislativului are loc printr-o ceremonie solemnă de înmânare a Stindardului Președintelui Parlamentului Republicii Moldova, purtat de stegari din Garda de Onoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#prima ședință plenară #proceduri #Zinaida Greceanii

Camera inferioară a parlamentului polonez a aprobat două proiecte de lege care urmăresc relaxarea interdicției aproape totale a avortului. Este un demers descris de activiști drept un „pas mărunt”, înaintea unor proteste prin care guvernul este chemat să-și respecte promisiunile de a reforma din temelii legislația țării, scrie The Guardian.

Noile măsuri, care vor fi probabil blocate prin veto de președintele naționalist al Poloniei, ar elimina o parte dintre pedepsele penale pentru cei care ajută femeile să aibă acces la avort și ar permite întreruperea sarcinii în cazul malformațiilor fetale.

„Aceste proiecte reprezintă o schimbare foarte mică. Chiar dacă aceste acte normative vor fi ratificate și promulgate de președintele Poloniei, ceea ce rămâne de văzut, ele ar schimba foarte puțin pentru majoritatea femeilor din Polonia care au nevoie de un avort”, a declarat Leah Hoctor, de la Center for Reproductive Rights.

Aceeași opinie a fost exprimată și de ONG-ul Legalna Aborcja (Avort Legal), o inițiativă care militează pentru drepturile reproductive.

„Ce înseamnă asta pentru femeile care au nevoie de un avort chiar acum? Nimic, pentru că niciunul dintre aceste proiecte nu le-ar ajuta”, a spus un purtător de cuvânt al organizației.

Fundacja Widzialne (Fundația Vizibile) le-a cerut oamenilor să mențină presiunea asupra guvernului ieșind joi în stradă.

„Polonia are în continuare o lege inumană privind avortul”, a scris fundația pe rețelele de socializare, anunțând mitinguri în 27 de orașe. „Cerem dezincriminarea completă a avortului și accesul la avort acoperit de Fondul Național de Sănătate!”

Mitingurile, susținute de mai multe grupuri din întreaga Polonie, marchează împlinirea a șase ani de la decizia din 2020 care a înăsprit regulile deja restrictive privind avortul.

Hotărârea a declanșat cele mai mari proteste din Polonia de la căderea comunismului, când oamenii au ieșit în masă pe străzi cu pancarte pe care scria „Revoluția are uter” și „Corpul meu, alegerea mea”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ulterior, s-a considerat că protestele au contribuit la aducerea la putere a lui Donald Tusk, în 2023, care promisese să reformeze legislația privind avortul în 100 de zile. Anul trecut, Tusk a renunțat la promisiunea de a legaliza avortul până în săptămâna a 12-a de sarcină, spunând că „pur și simplu nu există o majoritate” pentru reformarea legilor.

Chiar dacă cele două proiecte adoptate săptămâna aceasta vor fi promulgate, Polonia ar rămâne „complet în urma celorlalte state din UE”, a declarat Hoctor.

În prezent, avortul este legal în Polonia doar atunci când sarcina este rezultatul unei infracțiuni, cum ar fi violul sau incestul, ori atunci când pune în pericol viața sau sănătatea mamei.

#activisti #avort #legi #Polonia #proteste